Banca națională a româniei baza ratei de împrumut

By | Sunday, October 17, 2021

Navigare

  • Grad de îndatorare – cât de mult te poți împrumuta?
  • Comunicat de presă al Comitetului de Supraveghere al Băncii Naționale a României
  • Navigare în articol
  • Ce este gradul de îndatorare?
  • Grad de îndatorare – cât de mult te poți împrumuta?

    Ponderea acestor credite se ridică la circa 10 la sută din volumul total al creditelor acordate populaţiei, iar numărul persoanelor fizice care au contractat credite în franci elvețieni reprezintă 2,1 la sută din numărul total al debitorilor din această categorie, respectiv 75 persoane.

    Spre comparaţie, în Polonia, numărul debitorilor în franci elvețieni este de peste de persoane. Cauzele determinante pentru activitatea importantă a creditării în franci elvețieni în perioada au o legătură strânsă cu factori sociali. Costul îndatorării în această monedă era mai redus la momentul acordării, ceea ce a făcut ca debitorii cu venituri mai scăzute să apeleze la acest tip de împrumut, iar categoriile de populaţie cu venituri mai mari să poată accesa sume mai ridicate.

    Pe de altă parte, evoluţii nefavorabile ale francului elvețian pot avea implicaţii importante asupra capacităţii de rambursare a debitorilor. Numărul debitorilor cu credite în franci elvețieni este în scădere cu 31,8 la sută în noiembrie faţă de decembrie , respectiv cu circa 35 persoane. Reducerea se datorează rambursării creditelor, conversiei acestora în altă monedă, scoaterii în afara bilanţului, precum şi externalizării acestora.

    Ritmul de scădere al numărului de debitori cu credite în franci elvețieni a fost mai accelerat comparativ cu dinamica la nivel agregat a creditelor către persoanele fizice, numărul debitorilor diminuându-se cu 15 la sută între decembrie şi noiembrie O situaţie similară se înregistrează şi în cazul numărului de credite în franci elvețieni.

    Riscul de credit este relativ mai ridicat pentru creditele în franci elvețieni comparativ cu alte monede. Rata de neperformanţă este de circa 12 la sută la creditele în franci elvețieni acordate populației faţă de 9,4 la sută pentru totalul creditelor în valută acordate populației, în noiembrie , dar a avut o dinamică similară cu cea a creditelor în valută pe ansamblu. Studii recente arată și că pe plan internațional creditele acordate în franci elvețieni către debitorii neacoperiți la riscul valutar prezintă riscuri crescute și costuri în consecință, mai ales în țările din afara zonei euro.

    Persoanele fizice creditate în franci elvețieni nu reprezintă o grupare omogenă. Analiza distribuţiei acestor credite relevă o varietate deosebită după: destinaţia creditului, valoarea creditului, nivelul de venit al debitorilor, gradul de îndatorare a debitorilor şi scadenţa creditului.

    Creditarea în franci elvețieni a populaţiei a avut destinaţii diferite. Circa 35 la sută dintre creditele în franci elvețieni au fost acordate pentru achiziţionarea de locuinţe, iar 58 la sută dintre acestea intră în categoria creditelor de consum garantate cu ipotecă. Creditarea imobiliară a populaţiei se realizează preponderent în euro, creditele în franci elvețieni cumulând doar 7,7 la sută din total, comparativ cu ponderea de 37 la sută înregistrată în Polonia.

    Creditarea în franci elvețieni nu prezintă valori omogene. Creditele cu valori ridicate peste 47 franci elvețieni sunt concentrate: un sfert dintre debitori cumulează două treimi din volumul creditelor.

    La cealaltă extremă, alt sfert dintre debitori au credite de valori reduse sub 4 franci elvețieni şi deţin numai 1 la sută din volumul creditelor. Distribuţia debitorilor cu credite în franci elvețieni după nivelul veniturilor semnalează existenţa unor grupuri sociale vulnerabile în rândul debitorilor. Circa jumătate din numărul debitorilor cu credite în franci elvețieni au venituri lunare nete mai mici de 1 lei, iar ponderea creşte până la 75 la sută în cazul debitorilor care au venituri lunare nete mai mici de 2 lei.

    Gradul mediu de îndatorare pentru debitorii cu credite în franci elvețieni este în prezent de 92 la sută, în creştere faţă de decembrie 64 la sută. Discrepanţele în structură sunt mari, debitorii cu venituri nete lunare sub 2 lei fiind în prezent supraîndatoraţi ca urmare atât a deteriorării veniturilor în timpul crizei, precum şi a aprecierii francului elvețian.

    Impactul aprecierii francului elvețian este cel mai resimțit de către debitorii cu venituri sub media salariului pe economie. Debitorii cu un venit salarial net lunar sub lei înregistrează o creștere a serviciului datoriei cu 32,2 la sută din respectivul venit, în timp ce debitorii cu venit peste lei cunosc o majorare a serviciului datoriei mai mică de 7 la sută din salariul net lunar.

    Oferirea unor soluţii similare atât pentru debitorii care au veniturile mai reduse de lei şi un grad mediu de îndatorare de la sută , cât şi pentru debitorii care au venituri mai ridicare decât 7 lei şi un grad mediu de îndatorare de 26 la sută nu este justificată. Creditele în franci elvețieni sunt acordate de regulă pe termen lung, având o scadenţă reziduală medie de 13,2 ani.

    Circa 40 la sută din creditele în franci elvețieni au însă scadenţă reziduală sub 5 ani, iar alte 40 la sută au o scadenţă reziduală care depăşeşte 15 ani. Valoarea medie a creditelor în franci elvețieni este de altfel, semnificativ mai ridicată comparativ cu cea a creditelor acordate în lei, dar și aceasta variază mult în funcție de nivelul venitului debitorilor. Asemenea disparităţi nu pledează pentru un comportament similar în soluţionarea problemelor debitorilor: există o multitudine de situaţii individuale specifice, iar o soluţie generală nu poate fi adoptată, fiind necesară identificarea mai multor soluţii diferenţiate.

    Creditarea în franci elvețieni a fost concentrată la un număr redus de bănci 3 bănci deţin 77 la sută din totalul debitorilor în franci elvețieni și 69 la sută din volumul creditelor în franci elvețieni; aceste bănci aveau o pondere însumată de 14 la sută în totalul activelor sectorului bancar, în noiembrie Mai mult, poziţia valutară netă în franci elvețieni nu a fost o sursă de speculaţie pentru instituţiile de credit, având o pondere foarte redusă în totalul fondurilor proprii şi o volatilitate de asemenea foarte redusă în comparaţie cu alte valute.

    Este de subliniat că băncile au gestionat prudent activele şi pasivele în franci elvețieni. Două caracteristici importante rezultă din analiza contextului economic actual. În primul rând, echilibrele sustenabile macroeconomice ale României au continuat să se menţină în ultimii ani. Este și rezultatul pozițiilor anti-ciclice ale politicii monetare și ale celei prudențiale aplicate de Banca Națională a României.

    Rata inflaţiei şi-a continuat tendinţa descendentă, iar soldul bugetar şi cel al contului curent se află la niveluri sustenabile. Sunt argumente care susţin că evoluţiile privind cursul valutar al leului faţă de francul elveţian nu reprezintă o depreciere a monedei naţionale care este susţinută de fundamente economice solide , ci de o apreciere a francului elvețian determinată de decizia Băncii Naționale a Elveției.

    În al doilea rând, evoluţia descendentă a ratei dobânzii la creditele în lei, inclusiv ca urmare a măsurilor Băncii Naționale a României de reducere succesivă a ratei dobânzii de politică monetară şi de gestionare adecvată a lichidităţii, susţine soluţia conversiei creditelor din valută în lei pentru debitorii neacoperiţi în prezent la riscul valutar.

    Analiza celor mai recente date statistice relevă continuarea scăderii ratei anuale a inflaţiei şi plasarea ei la valori inferioare celor prognozate şi sub limita de jos a intervalului ţintei staţionare de inflaţie, ca urmare a accentuării declinului preţurilor volatile şi a inflaţiei tot mai scăzute pe pieţele externe, suprapuse persistenţei deficitului de cerere agregată şi continuării ajustării descendente a anticipaţiilor inflaţioniste.

    În luna decembrie , rata anuală a inflației a fost de 0,8 la sută în timp ce media anuală a inflaţiei s-a menţinut la nivelul 1,1 la sută, iar rata medie anuală a inflaţiei determinată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum — indicator relevant pentru evaluarea procesului de convergenţă cu Uniunea Europeană — s-a plasat la nivelul de 1,4 la sută, similar lunii anterioare.

    Scăderea ratei inflaţiei a permis diminuarea succesivă a ratei dobânzii de politică monetară 2,25 la sută în februarie , minim istoric , precum şi reducerea substanţială a ratelor dobânzilor interbancare, la niveluri minime istorice în condiţii favorabile de lichiditate pe piaţa monetară. În august , Banca Națională a României a reluat ciclul de diminuare a ratei dobânzii de politică monetară, astfel că în februarie , nivelul acesteia a ajuns la 2,25 la sută comparativ cu 5,25 la sută în iunie De asemenea, în perioada ianuarie - noiembrie , Banca Națională a României a redus gradual ratele rezervelor minime obligatorii.

    În prezent, rata rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în lei este de 10 la sută faţă de 15 la sută la finele anului , cifra aferentă pasivelor în valută fiind 14 la sută de la 20 la sută în decembrie Aceste evoluţii legate de rata dobânzii de politică monetară şi de ratele rezervelor minime obligatorii au condus la scăderea semnificativă a serviciului datoriei pentru debitorii în monedă naţională, majorarea volumului creditului în lei şi diminuarea celui în valută, ceea ce confirmă creşterea preferinţei pentru creditarea în monedă naţională.

    Pe cale de consecinţă, riscul valutar se diminuează. Sectorul bancar este stabil şi solid din punct de vedere al indicatorilor prudenţiali. Rata de solvabilitate este de 17,1 la sută în septembrie , în creștere faţă de 15,5 la sută în decembrie , nivel situat substanțial peste cerinţele de prudenţialitate internaţionale, iar lichiditatea este la un nivel adecvat.

    Efortul de curăţare a bilanţurilor de credite neperformante a condus la valori negative ale profitabilităţii sistemului bancar, la nivelul anului pierderea netă înregistrată pe sold fiind de aproximativ 1 miliard de euro. Din soldul creditelor acordate populaţiei de miliarde lei, 62 miliarde lei - respectiv 61 la sută din total — le reprezintă creditele în valută. De subliniat că din cele 62 miliarde echivalent lei aferente creditelor în valută, creditele în euro reprezintă 83,8 la sută, cele în franci elvețieni 15,7 la sută, iar cele în dolari 0,5 la sută la noiembrie Gradul semnificativ de îndatorare în valută a cetăţenilor, la care se adaugă evoluţiile nefavorabile din ultima perioadă ale diverselor monede aprecierea puternică a francului elvețian, a dolarului şi incertitudinile privind cursul euro , accentuează dificultăţile de rambursare a creditelor de către o parte a celor îndatoraţi.

    Dificultăţi similare privind rambursarea creditelor contractate de la bănci de către populaţie s-au înregistrat şi în alte ţări, care au aplicat diferite scheme de susţinere a cetăţenilor pentru îmbunătăţirea procesului de rambursare a împrumuturilor Marea Britanie, Irlanda, SUA, Letonia, Croaţia, Islanda. Banca Națională a României a promovat de timpuriu un mix de măsuri în privinţa descurajării creşterii nesustenabile a creditării în valută.

    Măsurile au vizat: A politica monetară, B reglementarea prudenţială, C supravegherea prudenţială, D avertizări publice şi E Implementarea Recomandărilor Comitetului European pentru Risc Sistemic privind creditarea în valută.

    România este printre ţările care au fost nevoite să gândească măsuri neortodoxe pentru a gestiona provocările legate de liberalizarea deplină a contului de capital, euroizarea economiei, intrările semnificative de capitaluri străine etc.

    Unele dintre măsurile respective, evaluate ca fiind administrative la momentul implementării, sunt în prezent considerate instrumente macroprudenţiale ex. Politica monetară Pentru a descuraja creditarea în valută şi implicit pentru a consolida canalele tradiţionale de transmisie monetară, Banca Națională a României a utilizat în mod activ mecanismul ratei rezervelor minime obligatorii în valută.

    Rata rezervelor minime obligatorii aferentă pasivelor în valută ale instituţiilor de credit a continuat să fie majorată în perioada , nivelul acesteia crescând în lunile august , ianuarie şi martie cu câte 5 puncte procentuale, până la 40 la sută. Totodată, Banca Națională a României a impus constituirea de rezerve minime obligatorii şi în cazul pasivelor în valută cu scadenţa reziduală de peste doi ani, astfel: i începând din luna februarie , pentru pasivele atrase ulterior acestei date; ii începând din luna iulie, pentru pasivele atrase anterior lunii februarie Gradul înalt de restrictivitate astfel imprimat regimului ratelor minime obligatorii aplicat pasivelor în valută ale instituţiilor de credit a fost menţinut până în anul , când odată cu manifestarea crizei economice și în România banca centrală a implementat o politică monetară anti-ciclică.

    În contextul aderării României la Uniunea Europeană anul , politica de reglementare prudenţială privind activitatea de creditare a înregistrat ajustările necesare respectării rigorilor impuse de acquis -ul comunitar, inclusiv referitor la liberalizarea completă a contului de capital. Astfel, în vederea respectării angajamentelor asumate de România pe linia liberalizării contului de capital a fost necesară, în primul rând, eliminarea, începând cu data de 1 ianuarie , a limitei impuse instituţiilor de credit privind gradul de concentrare a expunerilor din creditele în valută.

    Păstrarea limitei respective ar fi echivalat cu o restricţie de capital, incompatibilă cu obligaţia României de liberalizare deplină a contului de capital la momentul aderării la Uniunea Europeană. De asemenea, în martie , reglementările băncii centrale în domeniul creditării s-au adaptat la practicile europene în materie, care nu conţineau restricţii administrative, promovându-se modelul de autoreglementare pentru băncile comerciale.

    Potrivit noului cadru, împrumutătorii îşi stabilesc prin norme de creditare proprii limite maxime ale gradului de îndatorare pe categorii de clientelă, în concordanţă cu profilul şi strategia de risc asumate de bănci în raport cu capacitatea financiară a debitorilor.

    Aceste limite sunt supuse validării prealabile a băncii centrale. La aceeaşi dată, dispoziţiile legale au fost completate prin impunerea utilizării fişei fiscale anuale a debitorului în locul adeverinței de venituri lunare în procesul de validare a veniturilor acestuia. Una dintre principalele atribuţii ale Băncii Naţionale a României, conform legii, o reprezintă supravegherea prudenţială a instituţiilor de credit.

    În acest scop, Banca Națională a României este împuternicită să verifice, pe baza raportărilor primite şi prin inspecţii la faţa locului, respectarea cerinţelor prevăzute de lege şi de reglementările emise de Banca Națională a României, în vederea limitării şi prevenirii riscurilor specifice activităţii bancare.

    Pe baza verificărilor şi evaluărilor efectuate, Banca Națională a României determină în ce măsură cadrul de administrare, strategiile, procesele şi mecanismele implementate de o instituţie de credit, asigură o administrare adecvată a riscurilor în raport cu profilul de risc al acesteia.

    Astfel, supravegherea realizată nu este de tipul evaluării de conformitate, ci este bazată pe evaluarea riscurilor. În exercitarea funcţiei de supraveghere, Banca Națională a României dispune recomandări, măsuri, şi sancţiuni, în sarcina instituţiei de credit sau a persoanelor desemnate să exercite responsabilităţi de administrare şi de conducere operativă, în scopul remedierii deficienţelor constatate şi încadrării în reglementările în vigoare.

    Implementarea Recomandărilor Comitetului European pentru Risc sistemic privind creditarea în valută La nivel european, primele recomandări privind creditarea în valută au fost emise de Comitetul European pentru Risc Sistemic în anul cu termen de implementare decembrie Acestea nu aveau în vedere interzicerea pe cale administrativă a creditelor în valută, ci în special măsuri pentru asigurarea că debitorii au capacitatea de a-şi onora serviciul datoriei în condiţiile manifestării unor evoluţii adverse.

    Banca Națională a României a completat, având deja reglementate unele dintre aceste recomandări, cadrul intern normativ cu prevederile necesare. În baza acțiunilor întreprinse de autoritățile române, Comitetul European pentru Risc Sistemic a concluzionat ulterior că recomandarea menționată anterior a fost pe deplin implementată de către România.

    Avertizări publice În ultimii 10 ani, în mod constant, Banca Națională a României a avertizat în mod public asupra riscurilor aferente împrumuturilor în valută, inclusiv cele în franci elvețieni, în cazul persoanelor cu venituri în altă monedă decât cea a creditului. Aceste avertizări repetate au fost diseminate pe mai multe canale de comunicare: studii, conferinţe şi seminarii pe teme de supraveghere şi stabilitate financiară şi colocvii juridice se regăsesc pe website-ul Băncii Naționale a României , declaraţii în cadrul conferinţelor de presă trimestriale susţinute de către banca centrală, întâlniri lunare cu reprezentanţii Asociaţiei Române a Băncilor şi cei ai unor asociaţii de specialitate Asociaţia Analiştilor Financiari-Bancari din România, Asociaţia Naţională a Exportatorilor şi Importatorilor din România etc.

    Subliniem că, acest tip de activităţi are caracter curent şi permanent şi sunt reflectate în Rapoartele anuale şi Rapoartele asupra stabilităţii financiare publicate pe website-ul Băncii Naționale a României.

    Acţiunile altor ţări din Uniunea Europeană pentru rezolvarea problemelor legate de creditele în franci elvețieni arată că soluţiile adoptate au fost diferite în raport cu particularităţile creditelor în franci elvețieni din fiecare stat.

    În consecinţă, România trebuie să identifice soluţii adecvate propriei situaţii. Este contraproductivă selectarea în mod arbitrar a componentelor favorabile ale măsurilor adoptate de diferite ţări fără a prezenta contextul şi costurile asociate acestora. Aprecierea semnificativă a francului elvețian la începutul lunii ianuarie a condus la măsuri care țin cont de particularităţile fiecărui stat. Astfel, în Polonia, recomandările autorităţilor sunt ca băncile să identifice soluţii individuale pentru reducerea serviciului datoriei al debitorilor.

    Croaţia a introdus un curs de schimb fix faţă de francul elvețian pentru perioadă de un an. Autorităţile din Ungaria au preluat în mare măsură efortul gestionării consecinţelor evoluţiei francului elvețian, cu mențiunea că împrumuturile în această monedă reprezentau circa 50 la sută din creditele contractate de administraţiile locale și ar fi avut un substanțial impact bugetar în condițiile inacțiunii autorităților.

    Căile de acţiune pentru rezolvarea problematicii creditelor în franci elvețieni pot fi diverse, însă stabilirea oricărei soluţii trebuie să aibă în vedere următoarele principii: să fie bine ţintită către persoanele care au o reală nevoie de a fi sprijinite; să se bazeze pe o împărţire rezonabilă a costurilor; să nu creeze hazard moral — respectiv, să nu genereze aşteptări nerezonabile pe viitor privind neplata serviciului datoriei şi să nu discrimineze debitorii în alte monede lei, euro, dolari ; să nu afecteze stabilitatea sistemului financiar-bancar.

    Stabilitatea sistemului financiar bancar este esenţială pentru: i asigurarea intermedierii financiare şi, implicit, finanţarea creşterii economice, ii crearea de locuri de muncă, iii creşterea veniturilor populaţiei, iv crearea condiţiilor de rambursare a creditelor, v menţinerea încrederii deponenţilor în sectorul bancar; să nu încalce Tratatul privind Uniunea Europeană şi condiţiile de aderare a României — nerestricţionând libera circulaţie a capitalului.

    Soluţii nerealiste Considerăm că următoarele soluţii sunt nerealiste din perspectiva costurile implicate raportat la efectele produse: Intervenţia băncii centrale pentru a aduce cursul leu-franc elvețian la nivelul din 14 ianuarie fapt care ar implica o apreciere a cursului de schimb leu-euro de la circa 4,4 în prezent la 3,7 lei pentru un euro; o asemenea operaţiune ar menţine nivelul dorit al cursului doar pentru o perioadă scurtă de timp, căci nivelul nu ar fi sustenabil şi ar atrage arbitraj.

    Membrii consiliului de administrație, cât și salariații Băncii Naționale a României trebuie sa păstreze cu strictețe deplină secretele profesionale referitoare la orice informație nedestinată publicarii , nefolosindu-se de acestea pentru obținerea unor avantaje și beneficii personale.

    De asemenea, această regulă este activă și după încetarea activității în cadrul băncii, iar nerespectarea este sancționată în condițiile legii. Banca Națională a României are autorizația de a deține informații si date statistice , cu scopul de a îndeplini atribuții legale, asigurând anumite măsuri de protecție, referitoare atât la persoane fizice , cât și la persoane juridice.

    Totodată, BNR operează și deschide conturile instituțiilor de credit, întocmeste costurile și condițiile de acreditare , ale Trezoreriei Statului și nu în ultimul rând, ale caselor de compensare și ale altor entitați fie rezidente , fie nerezidente, întocmite prin reglementari ale Băncii Naționale a României.

    Banca Națională a României este alcatuită din 19 sucursale și agentii, structurate în funcție de importanță deținută, mai exact:. Comentezi folosind contul tău WordPress. Comentezi folosind contul tău Google. Comentezi folosind contul tău Twitter. Comentezi folosind contul tău Facebook. Notifică-mă despre comentarii noi prin email. Notifică-mă despre articole noi via email. Sari la conținut Banca Națională a Romaniei a fost înființată la 17 aprilie și este considerată a a bancă centrală din lume.

    Principalele instrumente de politică monetară utilizate de BNR sunt urmatoarele : Rezervele mimine obligatorii RMO Oportunitațile de piata monetară Facilitațile permanente acordate instituțiilor de credit Membrii consiliului de administrație, cât și salariații Băncii Naționale a României trebuie sa păstreze cu strictețe deplină secretele profesionale referitoare la orice informație nedestinată publicarii , nefolosindu-se de acestea pentru obținerea unor avantaje și beneficii personale.

    Partajează asta: Twitter Facebook. Apreciază: Apreciere Încarc

    Banca națională a româniei baza ratei de împrumut

    Nu se mai împrumut cont de rata dobânzii sau de șocul privind cursul de schimb. Adaptarea la împrumut condiții a ratei de capital sprijină băncile în a-și menține rolul de suport al economiei reale. Ratei caracteristici româniei rezultă din analiza contextului națională actual. Banca Națională a României banca completat, având deja reglementate unele dintre aceste recomandări, cadrul intern normativ cu prevederile necesare. Palatul româniei al Băncii Baza a României, București. În consecință, creditul nu trebuie reclasificat, iar banca bancară nu trebuie să constituie provizioanele baza sumele datorate, ca urmare națională restructurării.

    Comunicat de presă al Comitetului de Supraveghere al Băncii Naționale a României

    Dincolo de efectele adverse de natură economică, intervenţia Băncii Naționale a României pentru aprecierea leului faţă de francul elvețian la un nivel similar celui anterior momentului când Banca Națională a Elveției a renunţat la pragul de 1,2 franci elvețieni pentru un euro, ar avea şi consecinţe privind politica publică.

    Demersul ar echivala cu schimbarea monedei de referinţă pe piaţa valutară de la euro la francul elvețian, ceea ce ar intra în contradicţie nu numai cu realitatea economică, ci şi cu statutul de ţară membră a Uniunii Europene, din care decurge de altfel şi obligaţia legală de a adopta moneda unică la un moment dat.

    În ceea ce priveşte problema posibilităţii interzicerii de către Banca Națională a României a creditelor în franci elvețieni, trebuie subliniat că o astfel de decizie ar fi echivalat cu restricţionarea fluxurilor de capital denominate în această valută.

    Ar fi fost astfel încălcată una dintre precondiţiile fundamentale ale aderării României la Uniunii Europene, și anume liberalizarea deplină a contului de capital, proces finalizat în În plus, chiar presupunând că o astfel de măsură ar fi fost posibilă, adoptarea sa ar fi afectat relaţiile comerciale şi investiţionale cu Elveţia, precum şi finanţarea debitorilor care sunt acoperiţi la riscul valutar faţă de francul elvețian exportatori, dar şi angajaţi ai companiilor cu capital elveţian, ale căror venituri sunt exprimate în franci elvețieni.

    Prezenţa relevantă a capitalului elveţian în România este indicată de investiţiile directe provenite din această ţară, care însumează circa 2 miliarde euro, precum şi de societăţile comerciale cu capital elveţian în număr de peste Cifra anuală de afaceri a acestor firme este de circa 7 miliarde euro, numărul de salariaţi oscilând între 50 şi 60 , număr care se apropie de cel al debitorilor în franci elvețieni.

    Principalii investitori elveţieni în România activează în sectoare economice importante cum sunt: materiale de construcţii, energie, petrochimie, industrie farmaceutică, industrie alimentară, tutun, agricultură-zootehnie. În ceea ce priveşte fluxurile comerciale cu Elveţia, acestea au depăşit în ultimii ani pragurile de milioane euro pentru exporturi, respectiv milioane euro pentru importuri.

    Situaţia creată de aprecierea francului elvețian trebuie abordată într-o manieră raţională, nu emoţională. Înainte de orice, este dezirabil ca, anterior formulării unei soluţii, să se aştepte stabilizarea situaţiei. Adesea, pieţele valutare tind să reacţioneze excesiv într-o primă fază la asemenea evenimente. În plus, având în vedere dimensiunea considerabilă a impactului financiar, trebuie acordat timpul necesar pentru ca soluţiile să fie gândite astfel încât datoriile suplimentare apărute prin aprecierea francului elvețian să fie împărţite în mod raţional şi realist între părţile implicate.

    În concluzie considerăm că, înainte de adoptarea oricărei măsuri trebuie analizată situaţia concretă a creditelor în franci elvețieni din România, contextul economic actual, abordarea situaţiei generate de aprecierea francului elvețian în alte ţări din regiune, precum şi viabilitatea soluţiilor propuse. Creditele în franci elveţieni nu prezintă risc sistemic deoarece au o pondere redusă în PIB şi, de asemenea, o pondere redusă în totalul creditelor.

    Creditarea în franci elvețieni a sectorului privat reprezintă 1,4 la sută din produsul intern brut în cazul României, fiind de 5 ori, respectiv de 7 ori mai redusă decât în Polonia şi Ungaria. Proporţiile se menţin şi în ceea ce priveşte ponderea creditului în franci elvețieni în totalul creditului acordat sectorului privat: în România ponderea este de 4,7 la sută, în timp ce în Polonia şi Ungaria se consemnează niveluri de 3, respectiv, 5 ori mai mari.

    Ponderea creditării în franci elvețieni în totalul creditării companiilor nefinanciare şi populaţiei din România s-a situat pe o traiectorie descendentă începând cu anul , ajungând la 4,7 la sută din totalul creditării acestor sectoare. Evoluţia a survenit inclusiv pe fondul reducerii semnificative a creditelor acordate în franci elvețieni din anul Creditarea în franci elvețieni a fost acordată aproape în exclusivitate populaţiei.

    Ponderea acestor credite se ridică la circa 10 la sută din volumul total al creditelor acordate populaţiei, iar numărul persoanelor fizice care au contractat credite în franci elvețieni reprezintă 2,1 la sută din numărul total al debitorilor din această categorie, respectiv 75 persoane.

    Spre comparaţie, în Polonia, numărul debitorilor în franci elvețieni este de peste de persoane. Cauzele determinante pentru activitatea importantă a creditării în franci elvețieni în perioada au o legătură strânsă cu factori sociali. Costul îndatorării în această monedă era mai redus la momentul acordării, ceea ce a făcut ca debitorii cu venituri mai scăzute să apeleze la acest tip de împrumut, iar categoriile de populaţie cu venituri mai mari să poată accesa sume mai ridicate.

    Pe de altă parte, evoluţii nefavorabile ale francului elvețian pot avea implicaţii importante asupra capacităţii de rambursare a debitorilor. Numărul debitorilor cu credite în franci elvețieni este în scădere cu 31,8 la sută în noiembrie faţă de decembrie , respectiv cu circa 35 persoane.

    Reducerea se datorează rambursării creditelor, conversiei acestora în altă monedă, scoaterii în afara bilanţului, precum şi externalizării acestora. Ritmul de scădere al numărului de debitori cu credite în franci elvețieni a fost mai accelerat comparativ cu dinamica la nivel agregat a creditelor către persoanele fizice, numărul debitorilor diminuându-se cu 15 la sută între decembrie şi noiembrie O situaţie similară se înregistrează şi în cazul numărului de credite în franci elvețieni.

    Riscul de credit este relativ mai ridicat pentru creditele în franci elvețieni comparativ cu alte monede. Rata de neperformanţă este de circa 12 la sută la creditele în franci elvețieni acordate populației faţă de 9,4 la sută pentru totalul creditelor în valută acordate populației, în noiembrie , dar a avut o dinamică similară cu cea a creditelor în valută pe ansamblu. Studii recente arată și că pe plan internațional creditele acordate în franci elvețieni către debitorii neacoperiți la riscul valutar prezintă riscuri crescute și costuri în consecință, mai ales în țările din afara zonei euro.

    Persoanele fizice creditate în franci elvețieni nu reprezintă o grupare omogenă. Analiza distribuţiei acestor credite relevă o varietate deosebită după: destinaţia creditului, valoarea creditului, nivelul de venit al debitorilor, gradul de îndatorare a debitorilor şi scadenţa creditului.

    Creditarea în franci elvețieni a populaţiei a avut destinaţii diferite. Circa 35 la sută dintre creditele în franci elvețieni au fost acordate pentru achiziţionarea de locuinţe, iar 58 la sută dintre acestea intră în categoria creditelor de consum garantate cu ipotecă. Creditarea imobiliară a populaţiei se realizează preponderent în euro, creditele în franci elvețieni cumulând doar 7,7 la sută din total, comparativ cu ponderea de 37 la sută înregistrată în Polonia.

    Creditarea în franci elvețieni nu prezintă valori omogene. Creditele cu valori ridicate peste 47 franci elvețieni sunt concentrate: un sfert dintre debitori cumulează două treimi din volumul creditelor. La cealaltă extremă, alt sfert dintre debitori au credite de valori reduse sub 4 franci elvețieni şi deţin numai 1 la sută din volumul creditelor.

    Distribuţia debitorilor cu credite în franci elvețieni după nivelul veniturilor semnalează existenţa unor grupuri sociale vulnerabile în rândul debitorilor. Circa jumătate din numărul debitorilor cu credite în franci elvețieni au venituri lunare nete mai mici de 1 lei, iar ponderea creşte până la 75 la sută în cazul debitorilor care au venituri lunare nete mai mici de 2 lei.

    Gradul mediu de îndatorare pentru debitorii cu credite în franci elvețieni este în prezent de 92 la sută, în creştere faţă de decembrie 64 la sută. Discrepanţele în structură sunt mari, debitorii cu venituri nete lunare sub 2 lei fiind în prezent supraîndatoraţi ca urmare atât a deteriorării veniturilor în timpul crizei, precum şi a aprecierii francului elvețian.

    Impactul aprecierii francului elvețian este cel mai resimțit de către debitorii cu venituri sub media salariului pe economie. Debitorii cu un venit salarial net lunar sub lei înregistrează o creștere a serviciului datoriei cu 32,2 la sută din respectivul venit, în timp ce debitorii cu venit peste lei cunosc o majorare a serviciului datoriei mai mică de 7 la sută din salariul net lunar.

    Oferirea unor soluţii similare atât pentru debitorii care au veniturile mai reduse de lei şi un grad mediu de îndatorare de la sută , cât şi pentru debitorii care au venituri mai ridicare decât 7 lei şi un grad mediu de îndatorare de 26 la sută nu este justificată. Creditele în franci elvețieni sunt acordate de regulă pe termen lung, având o scadenţă reziduală medie de 13,2 ani.

    Circa 40 la sută din creditele în franci elvețieni au însă scadenţă reziduală sub 5 ani, iar alte 40 la sută au o scadenţă reziduală care depăşeşte 15 ani. Valoarea medie a creditelor în franci elvețieni este de altfel, semnificativ mai ridicată comparativ cu cea a creditelor acordate în lei, dar și aceasta variază mult în funcție de nivelul venitului debitorilor.

    Asemenea disparităţi nu pledează pentru un comportament similar în soluţionarea problemelor debitorilor: există o multitudine de situaţii individuale specifice, iar o soluţie generală nu poate fi adoptată, fiind necesară identificarea mai multor soluţii diferenţiate. Creditarea în franci elvețieni a fost concentrată la un număr redus de bănci 3 bănci deţin 77 la sută din totalul debitorilor în franci elvețieni și 69 la sută din volumul creditelor în franci elvețieni; aceste bănci aveau o pondere însumată de 14 la sută în totalul activelor sectorului bancar, în noiembrie Mai mult, poziţia valutară netă în franci elvețieni nu a fost o sursă de speculaţie pentru instituţiile de credit, având o pondere foarte redusă în totalul fondurilor proprii şi o volatilitate de asemenea foarte redusă în comparaţie cu alte valute.

    Este de subliniat că băncile au gestionat prudent activele şi pasivele în franci elvețieni. Două caracteristici importante rezultă din analiza contextului economic actual. În primul rând, echilibrele sustenabile macroeconomice ale României au continuat să se menţină în ultimii ani. Este și rezultatul pozițiilor anti-ciclice ale politicii monetare și ale celei prudențiale aplicate de Banca Națională a României.

    Rata inflaţiei şi-a continuat tendinţa descendentă, iar soldul bugetar şi cel al contului curent se află la niveluri sustenabile. Sunt argumente care susţin că evoluţiile privind cursul valutar al leului faţă de francul elveţian nu reprezintă o depreciere a monedei naţionale care este susţinută de fundamente economice solide , ci de o apreciere a francului elvețian determinată de decizia Băncii Naționale a Elveției.

    În al doilea rând, evoluţia descendentă a ratei dobânzii la creditele în lei, inclusiv ca urmare a măsurilor Băncii Naționale a României de reducere succesivă a ratei dobânzii de politică monetară şi de gestionare adecvată a lichidităţii, susţine soluţia conversiei creditelor din valută în lei pentru debitorii neacoperiţi în prezent la riscul valutar.

    Analiza celor mai recente date statistice relevă continuarea scăderii ratei anuale a inflaţiei şi plasarea ei la valori inferioare celor prognozate şi sub limita de jos a intervalului ţintei staţionare de inflaţie, ca urmare a accentuării declinului preţurilor volatile şi a inflaţiei tot mai scăzute pe pieţele externe, suprapuse persistenţei deficitului de cerere agregată şi continuării ajustării descendente a anticipaţiilor inflaţioniste.

    Astfel, pentru un individ cu un venit net de lei pe lună, rata lunară maximă în anul era de lei. De la 1 ianuarie , aceasta nu mai poate depăși lei.

    Pe de altă parte, în cazul unei gospodării alcătuite din doi adulți și doi copii, cu venituri lunare ce totalizează lei net, rata maximă este de lei începând cu luna ianuarie. Înainte de noile reglementări aceasta nu putea depăși lei. Altfel spus, în cazul de față, creditul va putea fi puțin mai mare. Domnul Vasilescu a mai declarat că preocuparea este de a descuraja accesarea de credite în valută , în deosebi pentru cei ce nu sunt plătiți în moneda respectivă și încurajarea lor să ia credite în lei.

    Așa cum a fost amintit și mai devreme, miercuri, 17 octombrie a fost stabilită nouă limită de credit, iar aplicarea reglementărilor se face începând cu data de 1 ianuarie Toate solicitările de împrumut ce au fost formulate înainte de 1 ianuarie, au fost soluționate conform reglementărilor care erau valabile în momentul în care s-a realizat cererea.

    Această regulă a fost respectată inclusiv de programe guvernamentale, cum ar fi Prima Casă, O casă o familie sau Investește în tine. Noi credem că da , pentru că sunt foarte mulți români care încă nu au o educație financiară suficient de bună încât să își poată gestiona singuri finanțele proprii. Iar prin setarea acestei limite de creditare, BNR se asigură că debitorii își vor putea achita împrumuturile accesate mai simplu.

    Andrei este managerul general al Financer România. Expert în finanțe personale, pasionat de investiții și fan al domeniului FinTech, și-a dezvoltat în ultimii ani o carieră în marketing-ul digital. Prin cele peste postări de pe site, dorește să ofere sfaturi tuturor cititorilor, astfel încât aceștia să poată deveni independenți din punct de vedere financiar cât mai repede. Economie personală Ghiduri despre credite Investiții Sfaturi. Rambursare anticipată sau economisire bani? Am reușit să strâng ceva bani iar acum sunt într-o dilemă.

    Nu știu dacă este bine să fac o rambursare anticipată …. Economie globală Economie personală Sfaturi. Cele mai bune cărți dezvoltare personală — educație financiară Financer. Vrem ca cititorii noștri să plece …. Sfaturi Știri financiare. Prima chirie — statul îți plătește chiria! Probabil că nu știai, dar pe data de 25 mai Guvernul României a aprobat prin Ordonanța de Urgență ….

    Dorim să evidențiem cei mai populari creditori. Acestea sunt cele mai de încredere și cele mai bine cotate companii creditoare, pe baza recenziilor clienților. Ne pare rău, cheia de acces pare nevalidă sau expirată. Te rugăm să încerci din nou. Te rugăm să introduci numele de utilizator sau adresa de e-mail. Vei primi un mesaj de e-mail cu instrucțiuni despre cum să îți resetezi parola. Sugestie: Parola trebuie să fie de cel puțin șapte caractere. Pentru a o face mai puternică, folosește litere mari și mici, numere și simboluri, cum ar fi!

    Suntem prezenți în 26 țări. Acest site web folosește cookie-uri printre alte instrumente de urmărire și analiză a utilizatorilor. Informațiile privind cookie-urile sunt stocate în browserul dvs. Totodată, BNR operează și deschide conturile instituțiilor de credit, întocmeste costurile și condițiile de acreditare , ale Trezoreriei Statului și nu în ultimul rând, ale caselor de compensare și ale altor entitați fie rezidente , fie nerezidente, întocmite prin reglementari ale Băncii Naționale a României.

    Banca Națională a României este alcatuită din 19 sucursale și agentii, structurate în funcție de importanță deținută, mai exact:. Comentezi folosind contul tău WordPress. Comentezi folosind contul tău Google. Comentezi folosind contul tău Twitter. Comentezi folosind contul tău Facebook. Notifică-mă despre comentarii noi prin email. Notifică-mă despre articole noi via email. Sari la conținut Banca Națională a Romaniei a fost înființată la 17 aprilie și este considerată a a bancă centrală din lume.

    Principalele instrumente de politică monetară utilizate de BNR sunt urmatoarele : Rezervele mimine obligatorii RMO Oportunitațile de piata monetară Facilitațile permanente acordate instituțiilor de credit Membrii consiliului de administrație, cât și salariații Băncii Naționale a României trebuie sa păstreze cu strictețe deplină secretele profesionale referitoare la orice informație nedestinată publicarii , nefolosindu-se de acestea pentru obținerea unor avantaje și beneficii personale.

    Navigare în articol

    Banca națională a româniei baza ratei de împrumut

    Circa jumătate din numărul debitorilor cu credite în franci elvețieni au venituri lunare nete mai mici de 1 lei, iar ponderea creşte până la 75 la sută în cazul debitorilor care au venituri lunare nete mai mici de 2 lei. Gradul mediu de îndatorare pentru debitorii cu credite în franci elvețieni este în prezent de 92 la sută, în creştere faţă de decembrie 64 la sută.

    Discrepanţele în structură sunt mari, debitorii cu venituri nete lunare sub 2 lei fiind în prezent supraîndatoraţi ca urmare atât a deteriorării veniturilor în timpul crizei, precum şi a aprecierii francului elvețian. Impactul aprecierii francului elvețian este cel mai resimțit de către debitorii cu venituri sub media salariului pe economie.

    Debitorii cu un venit salarial net lunar sub lei înregistrează o creștere a serviciului datoriei cu 32,2 la sută din respectivul venit, în timp ce debitorii cu venit peste lei cunosc o majorare a serviciului datoriei mai mică de 7 la sută din salariul net lunar. Oferirea unor soluţii similare atât pentru debitorii care au veniturile mai reduse de lei şi un grad mediu de îndatorare de la sută , cât şi pentru debitorii care au venituri mai ridicare decât 7 lei şi un grad mediu de îndatorare de 26 la sută nu este justificată.

    Creditele în franci elvețieni sunt acordate de regulă pe termen lung, având o scadenţă reziduală medie de 13,2 ani. Circa 40 la sută din creditele în franci elvețieni au însă scadenţă reziduală sub 5 ani, iar alte 40 la sută au o scadenţă reziduală care depăşeşte 15 ani. Valoarea medie a creditelor în franci elvețieni este de altfel, semnificativ mai ridicată comparativ cu cea a creditelor acordate în lei, dar și aceasta variază mult în funcție de nivelul venitului debitorilor.

    Asemenea disparităţi nu pledează pentru un comportament similar în soluţionarea problemelor debitorilor: există o multitudine de situaţii individuale specifice, iar o soluţie generală nu poate fi adoptată, fiind necesară identificarea mai multor soluţii diferenţiate.

    Creditarea în franci elvețieni a fost concentrată la un număr redus de bănci 3 bănci deţin 77 la sută din totalul debitorilor în franci elvețieni și 69 la sută din volumul creditelor în franci elvețieni; aceste bănci aveau o pondere însumată de 14 la sută în totalul activelor sectorului bancar, în noiembrie Mai mult, poziţia valutară netă în franci elvețieni nu a fost o sursă de speculaţie pentru instituţiile de credit, având o pondere foarte redusă în totalul fondurilor proprii şi o volatilitate de asemenea foarte redusă în comparaţie cu alte valute.

    Este de subliniat că băncile au gestionat prudent activele şi pasivele în franci elvețieni. Două caracteristici importante rezultă din analiza contextului economic actual. În primul rând, echilibrele sustenabile macroeconomice ale României au continuat să se menţină în ultimii ani. Este și rezultatul pozițiilor anti-ciclice ale politicii monetare și ale celei prudențiale aplicate de Banca Națională a României.

    Rata inflaţiei şi-a continuat tendinţa descendentă, iar soldul bugetar şi cel al contului curent se află la niveluri sustenabile. Sunt argumente care susţin că evoluţiile privind cursul valutar al leului faţă de francul elveţian nu reprezintă o depreciere a monedei naţionale care este susţinută de fundamente economice solide , ci de o apreciere a francului elvețian determinată de decizia Băncii Naționale a Elveției.

    În al doilea rând, evoluţia descendentă a ratei dobânzii la creditele în lei, inclusiv ca urmare a măsurilor Băncii Naționale a României de reducere succesivă a ratei dobânzii de politică monetară şi de gestionare adecvată a lichidităţii, susţine soluţia conversiei creditelor din valută în lei pentru debitorii neacoperiţi în prezent la riscul valutar. Analiza celor mai recente date statistice relevă continuarea scăderii ratei anuale a inflaţiei şi plasarea ei la valori inferioare celor prognozate şi sub limita de jos a intervalului ţintei staţionare de inflaţie, ca urmare a accentuării declinului preţurilor volatile şi a inflaţiei tot mai scăzute pe pieţele externe, suprapuse persistenţei deficitului de cerere agregată şi continuării ajustării descendente a anticipaţiilor inflaţioniste.

    În luna decembrie , rata anuală a inflației a fost de 0,8 la sută în timp ce media anuală a inflaţiei s-a menţinut la nivelul 1,1 la sută, iar rata medie anuală a inflaţiei determinată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum — indicator relevant pentru evaluarea procesului de convergenţă cu Uniunea Europeană — s-a plasat la nivelul de 1,4 la sută, similar lunii anterioare. Scăderea ratei inflaţiei a permis diminuarea succesivă a ratei dobânzii de politică monetară 2,25 la sută în februarie , minim istoric , precum şi reducerea substanţială a ratelor dobânzilor interbancare, la niveluri minime istorice în condiţii favorabile de lichiditate pe piaţa monetară.

    În august , Banca Națională a României a reluat ciclul de diminuare a ratei dobânzii de politică monetară, astfel că în februarie , nivelul acesteia a ajuns la 2,25 la sută comparativ cu 5,25 la sută în iunie De asemenea, în perioada ianuarie - noiembrie , Banca Națională a României a redus gradual ratele rezervelor minime obligatorii.

    În prezent, rata rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în lei este de 10 la sută faţă de 15 la sută la finele anului , cifra aferentă pasivelor în valută fiind 14 la sută de la 20 la sută în decembrie Aceste evoluţii legate de rata dobânzii de politică monetară şi de ratele rezervelor minime obligatorii au condus la scăderea semnificativă a serviciului datoriei pentru debitorii în monedă naţională, majorarea volumului creditului în lei şi diminuarea celui în valută, ceea ce confirmă creşterea preferinţei pentru creditarea în monedă naţională.

    Pe cale de consecinţă, riscul valutar se diminuează. Sectorul bancar este stabil şi solid din punct de vedere al indicatorilor prudenţiali.

    Rata de solvabilitate este de 17,1 la sută în septembrie , în creștere faţă de 15,5 la sută în decembrie , nivel situat substanțial peste cerinţele de prudenţialitate internaţionale, iar lichiditatea este la un nivel adecvat. Efortul de curăţare a bilanţurilor de credite neperformante a condus la valori negative ale profitabilităţii sistemului bancar, la nivelul anului pierderea netă înregistrată pe sold fiind de aproximativ 1 miliard de euro.

    Din soldul creditelor acordate populaţiei de miliarde lei, 62 miliarde lei - respectiv 61 la sută din total — le reprezintă creditele în valută. De subliniat că din cele 62 miliarde echivalent lei aferente creditelor în valută, creditele în euro reprezintă 83,8 la sută, cele în franci elvețieni 15,7 la sută, iar cele în dolari 0,5 la sută la noiembrie Gradul semnificativ de îndatorare în valută a cetăţenilor, la care se adaugă evoluţiile nefavorabile din ultima perioadă ale diverselor monede aprecierea puternică a francului elvețian, a dolarului şi incertitudinile privind cursul euro , accentuează dificultăţile de rambursare a creditelor de către o parte a celor îndatoraţi.

    Dificultăţi similare privind rambursarea creditelor contractate de la bănci de către populaţie s-au înregistrat şi în alte ţări, care au aplicat diferite scheme de susţinere a cetăţenilor pentru îmbunătăţirea procesului de rambursare a împrumuturilor Marea Britanie, Irlanda, SUA, Letonia, Croaţia, Islanda.

    Banca Națională a României a promovat de timpuriu un mix de măsuri în privinţa descurajării creşterii nesustenabile a creditării în valută. Măsurile au vizat: A politica monetară, B reglementarea prudenţială, C supravegherea prudenţială, D avertizări publice şi E Implementarea Recomandărilor Comitetului European pentru Risc Sistemic privind creditarea în valută. România este printre ţările care au fost nevoite să gândească măsuri neortodoxe pentru a gestiona provocările legate de liberalizarea deplină a contului de capital, euroizarea economiei, intrările semnificative de capitaluri străine etc.

    Unele dintre măsurile respective, evaluate ca fiind administrative la momentul implementării, sunt în prezent considerate instrumente macroprudenţiale ex. Politica monetară Pentru a descuraja creditarea în valută şi implicit pentru a consolida canalele tradiţionale de transmisie monetară, Banca Națională a României a utilizat în mod activ mecanismul ratei rezervelor minime obligatorii în valută.

    Rata rezervelor minime obligatorii aferentă pasivelor în valută ale instituţiilor de credit a continuat să fie majorată în perioada , nivelul acesteia crescând în lunile august , ianuarie şi martie cu câte 5 puncte procentuale, până la 40 la sută. Totodată, Banca Națională a României a impus constituirea de rezerve minime obligatorii şi în cazul pasivelor în valută cu scadenţa reziduală de peste doi ani, astfel: i începând din luna februarie , pentru pasivele atrase ulterior acestei date; ii începând din luna iulie, pentru pasivele atrase anterior lunii februarie Gradul înalt de restrictivitate astfel imprimat regimului ratelor minime obligatorii aplicat pasivelor în valută ale instituţiilor de credit a fost menţinut până în anul , când odată cu manifestarea crizei economice și în România banca centrală a implementat o politică monetară anti-ciclică.

    În contextul aderării României la Uniunea Europeană anul , politica de reglementare prudenţială privind activitatea de creditare a înregistrat ajustările necesare respectării rigorilor impuse de acquis -ul comunitar, inclusiv referitor la liberalizarea completă a contului de capital. Astfel, în vederea respectării angajamentelor asumate de România pe linia liberalizării contului de capital a fost necesară, în primul rând, eliminarea, începând cu data de 1 ianuarie , a limitei impuse instituţiilor de credit privind gradul de concentrare a expunerilor din creditele în valută.

    Păstrarea limitei respective ar fi echivalat cu o restricţie de capital, incompatibilă cu obligaţia României de liberalizare deplină a contului de capital la momentul aderării la Uniunea Europeană.

    De asemenea, în martie , reglementările băncii centrale în domeniul creditării s-au adaptat la practicile europene în materie, care nu conţineau restricţii administrative, promovându-se modelul de autoreglementare pentru băncile comerciale. Potrivit noului cadru, împrumutătorii îşi stabilesc prin norme de creditare proprii limite maxime ale gradului de îndatorare pe categorii de clientelă, în concordanţă cu profilul şi strategia de risc asumate de bănci în raport cu capacitatea financiară a debitorilor.

    Aceste limite sunt supuse validării prealabile a băncii centrale. La aceeaşi dată, dispoziţiile legale au fost completate prin impunerea utilizării fişei fiscale anuale a debitorului în locul adeverinței de venituri lunare în procesul de validare a veniturilor acestuia.

    Una dintre principalele atribuţii ale Băncii Naţionale a României, conform legii, o reprezintă supravegherea prudenţială a instituţiilor de credit. În acest scop, Banca Națională a României este împuternicită să verifice, pe baza raportărilor primite şi prin inspecţii la faţa locului, respectarea cerinţelor prevăzute de lege şi de reglementările emise de Banca Națională a României, în vederea limitării şi prevenirii riscurilor specifice activităţii bancare.

    Pe baza verificărilor şi evaluărilor efectuate, Banca Națională a României determină în ce măsură cadrul de administrare, strategiile, procesele şi mecanismele implementate de o instituţie de credit, asigură o administrare adecvată a riscurilor în raport cu profilul de risc al acesteia. Astfel, supravegherea realizată nu este de tipul evaluării de conformitate, ci este bazată pe evaluarea riscurilor. În exercitarea funcţiei de supraveghere, Banca Națională a României dispune recomandări, măsuri, şi sancţiuni, în sarcina instituţiei de credit sau a persoanelor desemnate să exercite responsabilităţi de administrare şi de conducere operativă, în scopul remedierii deficienţelor constatate şi încadrării în reglementările în vigoare.

    Implementarea Recomandărilor Comitetului European pentru Risc sistemic privind creditarea în valută La nivel european, primele recomandări privind creditarea în valută au fost emise de Comitetul European pentru Risc Sistemic în anul cu termen de implementare decembrie Acestea nu aveau în vedere interzicerea pe cale administrativă a creditelor în valută, ci în special măsuri pentru asigurarea că debitorii au capacitatea de a-şi onora serviciul datoriei în condiţiile manifestării unor evoluţii adverse.

    Banca Națională a României a completat, având deja reglementate unele dintre aceste recomandări, cadrul intern normativ cu prevederile necesare. În baza acțiunilor întreprinse de autoritățile române, Comitetul European pentru Risc Sistemic a concluzionat ulterior că recomandarea menționată anterior a fost pe deplin implementată de către România.

    Avertizări publice În ultimii 10 ani, în mod constant, Banca Națională a României a avertizat în mod public asupra riscurilor aferente împrumuturilor în valută, inclusiv cele în franci elvețieni, în cazul persoanelor cu venituri în altă monedă decât cea a creditului. Aceste avertizări repetate au fost diseminate pe mai multe canale de comunicare: studii, conferinţe şi seminarii pe teme de supraveghere şi stabilitate financiară şi colocvii juridice se regăsesc pe website-ul Băncii Naționale a României , declaraţii în cadrul conferinţelor de presă trimestriale susţinute de către banca centrală, întâlniri lunare cu reprezentanţii Asociaţiei Române a Băncilor şi cei ai unor asociaţii de specialitate Asociaţia Analiştilor Financiari-Bancari din România, Asociaţia Naţională a Exportatorilor şi Importatorilor din România etc.

    Subliniem că, acest tip de activităţi are caracter curent şi permanent şi sunt reflectate în Rapoartele anuale şi Rapoartele asupra stabilităţii financiare publicate pe website-ul Băncii Naționale a României. Guvernul României de la acea vreme a luat decizia de a trimite rezervele la Moscova , caz cunoscut sub numele de Tezaurul României , Rusia nemaireturnând tezaurul.

    Totodată, BNR sprijină politica economică generală a statului , fără prejudicierea îndeplinirii obiectivului său fundamental privind asigurarea și menținerea stabilității prețurilor. În îndeplinirea atribuțiilor, BNR și membrii organelor sale de conducere nu vor solicita sau primi instrucțiuni de la autoritățile publice sau de la orice altă instituție sau autoritate.

    În cadrul politicii monetare pe care o promovează, BNR utilizează proceduri și instrumente specifice pentru operațiuni de piață monetară și de creditare a instituțiilor de credit, precum și mecanismul rezervelor minime obligatorii. Se interzice BNR achiziționarea de pe piața primară a creanțelor asupra statului, autorităților publice centrale și locale, regiilor autonome, societăților naționale, companiilor naționale și altor societăți cu capital majoritar de stat.

    De asemenea, se interzice Băncii Naționale a României creditarea pe descoperit de cont sau orice alt tip de creditare a statului, autorităților publice centrale și locale, regiilor autonome, societăților naționale, companiilor naționale și altor societăți cu capital majoritar de stat. Banca Națională a României este unica instituție autorizată să emită însemne monetare, sub formă de bancnote și monede, ca mijloace legale de plată pe teritoriul României.

    Moneda națională este Leu românesc , iar subdiviziunea acestuia, banul. În cadrul politicii sale monetare și de curs de schimb, Banca Națională a României poate acorda instituțiilor de credit credite pe termene ce nu pot depăși 90 de zile, garantate cu, dar fără a se limita la:.

    BNR stabilește condițiile și costurile de creditare, deschide și operează conturi ale instituțiilor de credit, ale Trezoreriei Statului, ale caselor de compensare și ale altor entități, rezidente și nerezidente, stabilite prin reglementări ale Băncii Naționale a României.

    Situațiile financiare ale BNR sunt întocmite conform principiilor și regulilor contabile prevăzute de standardele internaționale de contabilitate, aplicabile băncilor centrale, recunoscute de Banca Centrală Europeană și trebuie să cuprindă: bilanțul, contul de profit și pierdere și notele explicative. Acestea sunt supuse auditării de către auditori financiari, persoane juridice autorizate de Camera Auditorilor Financiari din România , selectați de către consiliul de administrație, pe bază de licitație.

    Banca Națională a României este autorizată să colecteze date și informații statistice primare care sunt necesare pentru aducerea la îndeplinire a atribuțiilor sale legale, asigurând măsuri de protecție a datelor care se referă la subiecți individuali - persoane juridice sau fizice - date obținute direct sau indirect, din surse administrative sau din alte surse. Membrii consiliului de administrație și salariații Băncii Naționale a României sunt obligați să păstreze secretul profesional asupra oricărei informații nedestinate publicării, de care au luat cunoștință în cursul exercitării funcțiilor lor, și nu vor folosi aceste informații pentru obținerea de avantaje personale, orice abatere fiind sancționată conform legii.

    Aceștia sunt obligați să păstreze secretul profesional și după încetarea activității în cadrul băncii, orice încălcare fiind sancționată în condițiile legii. Conform Legii nr. Dintre cei 9 membri, 4 aparțin direct structurii executive permanente a BNR: Guvernatorul și cei trei Viceguvernatori dintre care unul este Prim-viceguvernator , ceilalți 5 membri nefiind salariați ai BNR. Membrii Consiliului de administrație al BNR, cu nominalizarea conducerii executive, sunt numiți de Parlament , la propunerea comisiilor permanente de specialitate ale celor două Camere, pe o perioadă de 5 ani, cu posibilitatea reînnoirii mandatului.

    Potrivit legii, membrii Consiliului de administrație nu pot fi parlamentari sau membri ai unui partid politic și nu pot face parte din autoritatea judecătorească sau din administrația publică. În cazul decompletării Consiliului de administrație, completarea locurilor vacante se face pe funcția respectivă pe întreaga durată a mandatului.

    Revocarea din funcție a oricărui membru al consiliului de administrație se face de către Parlament , dacă acesta încetează să îndeplinească condițiile necesare pentru exercitarea atribuțiilor sale sau dacă se face vinovat de abateri grave.

    Consiliul de administrație al BNR a fost numit prin Hotărârea nr. A fost numit prin Hotărârea nr. Membrii consiliului de administrație, cât și salariații Băncii Naționale a României trebuie sa păstreze cu strictețe deplină secretele profesionale referitoare la orice informație nedestinată publicarii , nefolosindu-se de acestea pentru obținerea unor avantaje și beneficii personale. De asemenea, această regulă este activă și după încetarea activității în cadrul băncii, iar nerespectarea este sancționată în condițiile legii.

    Banca Națională a României are autorizația de a deține informații si date statistice , cu scopul de a îndeplini atribuții legale, asigurând anumite măsuri de protecție, referitoare atât la persoane fizice , cât și la persoane juridice.

    Totodată, BNR operează și deschide conturile instituțiilor de credit, întocmeste costurile și condițiile de acreditare , ale Trezoreriei Statului și nu în ultimul rând, ale caselor de compensare și ale altor entitați fie rezidente , fie nerezidente, întocmite prin reglementari ale Băncii Naționale a României. Banca Națională a României este alcatuită din 19 sucursale și agentii, structurate în funcție de importanță deținută, mai exact:. Comentezi folosind contul tău WordPress.

    Comentezi folosind contul tău Google. Comentezi folosind contul tău Twitter. Comentezi folosind contul tău Facebook. Notifică-mă despre comentarii noi prin email.

    Ce este gradul de îndatorare?

    Sari la conținut Banca Națională a Romaniei a fost înființată la 17 aprilie și este considerată a a bancă centrală din lume. Principalele instrumente de politică monetară utilizate de BNR sunt urmatoarele : Rezervele mimine obligatorii RMO Oportunitațile de piata monetară Facilitațile permanente acordate instituțiilor de credit Membrii consiliului de administrație, cât și salariații Băncii Naționale a României trebuie sa păstreze cu strictețe deplină secretele profesionale referitoare la orice informație nedestinată publicarii , nefolosindu-se de acestea pentru obținerea unor avantaje și beneficii personale.

    Partajează asta: Twitter Facebook. Apreciază: Apreciere Încarc Lasă un răspuns Anulează răspunsul Introdu aici comentariul tău Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:.

    Email obligatoriu Adresa nu se face publică niciodată. Nume obligatoriu. Site web. Navigare în articol Anterior First blog post. Adaugă-ți părerile aici Email obligatoriu Nume obligatoriu Sit web.

    Confidențialitate și cookie-uri: acest site folosește cookie-uri. Dacă continui să folosești acest site web, ești de acord cu utilizarea lor. Pentru a afla mai multe, inclusiv cum să controlezi cookie-urile, uită-te aici: Politică cookie-uri. Banca Națională are 19 sucursale și agenții, clasificate în trei tipuri, în funcție de gradul de importanță pe care îl prezintă.

    Sucursala regionala din str. Lipscani, vechiul sediu, este de tip special. Urmează 3 sucursale regionale: Cluj-Napoca , Iași și Timișoara. În Banca Națională a avut o cheltuială medie de Banca Națională a României. Pentru alte sensuri vedeți BNR dezambiguizare. Actualizează manual Găsește imagini. Sfârșitul listei autogenerate.

    Accesat în 18 decembrie Accesat în 16 mai Accesat în 17 mai Cât câștigă un salariat BNR - Gândul. Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Banca Națională a României. Politică monetară expansionistă · Politică monetară restrictivă · Cerință de capital.

    Operațiuni în piața liberă · Controlul mișcărilor de capital · Facilitate permanentă · Creație monetară · Rata dobânzii · Fond suveran de investiții. Automobile Construcții Minerit Industria petrolului Armament. Comunicații Telefonie mobilă Internet Turism. Energie geotermică Energie hidroelectrică Gaze naturale Energie nucleară Energie solară Energie eoliană. Salariul minim pe economie în România Salariul mediu în economia României. Credit or debit card. Modal title ×.

    Close Save changes. Harry Potter Books ×. Sediul vechi. Palatul nou al Băncii Naționale a României, București. Mugur Isărescu. Leu românesc. Dumitru Tilică Burileanu. Constantin Angelescu. Mitiță Constantinescu. După continent. Politică monetară.

    României regionala din str. Aici vom discuta despre noua limită de credit națională despre repercusiunile pe care reglementări adoptate le au asupra împrumuturilor accesate de publicul larg. Acest site foloseşte cookie-uri. Membrii Consiliului de administrație împrumut BNR, cu nominalizarea conducerii executive, banca numiți de Parlamentla propunerea comisiilor permanente de ratei ale celor două Națională, pe o perioadă ratei 5 ani, cu posibilitatea reînnoirii mandatului. Costurile asociate s-ar transpune în reducerea substanțială a rezervei valutare, afectarea gravă a exporturilor şi accentuarea dezechilibrului valutar Conversia baza lei baza creditelor denominate în româniei elvețieni, la cursuri diferite de împrumut pieţei din ziua banca. Spații de nume Articol Discuție. Accesat în 18 decembrie

    Leave a Reply

    Your email address will not be published. Required fields are marked *