Scule împrumut si nerestituit contraventie

By | Thursday, October 28, 2021

Navigare

  • Proba contractului de împrumut. Înscris recognitiv. Dobândă legală.
  • pentru stabilirea si sanctionarea contraventiilor in domeniul muncii si ocrotirilor sociale
  • HOTARARE Nr. 2494 din 31 decembrie 1969
  • ACT EMIS DE: CONSILIUL DE MINISTRI
  • Proba contractului de împrumut. Înscris recognitiv. Dobândă legală.

    Întreabă gratuit comunitatea avocatnet. Comunitatea ți-ar putea oferi soluţii la problemele tale juridice adăugând o întrebare. Conţinut întrebare. Întreabă comunitatea. Forum Discuţii juridice Drept penal - probleme serioase cu Ultimele discuții Întrebări fără răspuns Top răspunsuri apreciate Top discuții interesante Top membri implicați.

    Discuție deschisă în Drept penal - probleme serioase cu dreptul Imprumut nerestituit. Dica1 Utilizator , 1 Iunie Buna ziua, Am imprumutat o cunostiinta fost coleg de servici in urma cu aproximativ 2 luni de zile cu de ron spunandu-mi ca are nevoie pentru plata chiriei. Acesta mi-a spus ca imi da bani in termen de 1 saptamana, insa dupa 1 saptamana mi-a spus ca a ramas fara loc de munca. Am martori care pot atesta faptul ca i-am imprumutat banii, am de asemenea si o filmare de la locul de munca banii fiind imprumutati in receptia de la sediu unde este o camera si vroiam sa intreb daca as putea depune plangere pentru inselaciune dat fiind faptul ca imi ofera tot felul de scuze de 2 luni incoace si nu am vazut niciun cent inapoi.

    Răspunde Citează. Cel mai recent răspuns: ContSters , utilizator , 30 Iunie Vezi răspuns. In instanta civila trebuie sa va adresati. Nu este inselaciune. Banii au fost dati de buna voie, nu ati fost inselat: nu vi s-a promis un favor, un serviciu, un obiect, etc. Va pierdeti timpul degeaba pe la politie depunand o astfel de plangere impotriva lui, deoarece rezolvarea finala va fi o neincepere a urmaririi penale.

    Este un caz civil ce se rezolva pe calea unei actiuni in instanta civila. In primul rand va multumesc pentru raspunsurile rapide si in al 2-lea rand ar putea cineva sa imi explice mai clar de ce nu ar putea fi considerata inselaciune? Nu am nicio dovada a achitarii chiriei, deci nu poate fi considerat insusire de bunuri printr-o fapta mincinoasa? Un aproape avocat ultimul an la drept m-a sfatuit asupra unei plangeri penale privind inselaciune dar m-am gandit sa ma adresez si voua, voi avand experienta necesara in domeniu.

    De asemenea sunt curios de un anume lucru. El l-a telefon mi-a spus ca mi-a trimis banii, insa apoi mi-a spus ca a fost o greseala la Western Union sau la banca, ceva de genul acesta, acest lucru nu poate fi considerata inselaciune, dat fiind faptul ca ma ducea de nas?

    Si in cazul in care penal nu se poate rezolva nimic, cum as putea incerca o actiune in civil? Va multumesc din nou pentru ajutorul oferit! Am uitat sa precizez si faptul ca mai cunosc o persoana de la care a imprumutat si nu a returnat suma de bani. De mentionat ca a fost in aceiasi perioada, deci scuza ce ar putea sa o foloseasca ar fi tot cu jobul, presupun, insa m-ar putea ajuta intr-o eventuala plangere penala?

    Ultima modificare: Sâmbătă, 1 Iunie Dica1 , utilizator. Acel ,,aproape avocat" nu este avocat. Fapta nu constituie inselaciune dar nimic nu va impiedica sa depuneti plangere penala ca sa va convingeti. In civil doar daca veti avea noroc veti obtine castig de cauza.

    Trebuie sa aveti redactata actiunea. Acesta este primul pas. Martora G. Recurenţii-reclamanţi nu au susţinut niciodată existenţa unui înscris originar, pierdut ori distrus, pe care înscrisul sub semnătură privată invocat în cauză sa îl fi recunoscut. Drept urmare, argumentele relative la înscrisurile recognitive, prezentate de prima instanţă, nu au relevanţă în cauză şi sunt de prisos, deoarece, înscrisul sub semnătură privată invocat de reclamanţi nu este un înscris recognitiv şi nici nu s-a susţinut acest lucru de către părţile litigiului.

    Câtă vreme pârâtul A. Sancţiunea nerespectării formalităţii cerute de art. Deşi prima instanţă a reţinut în mod corect aceste aspecte, iar nulitatea la care s-a referit în considerente viza înscrisul, iar nicidecum convenţia în sine astfel că nu se pune problema pronunţării plus petita, după cum au susţinut eronat recurenţii , a omis să dea eficienţă înscrisului, ca început de dovadă scrisă, prin coroborarea acestuia cu celelalte probe administrate în cauză.

    Prin răspunsurile la interogatoriu, pârâtul A. Instanţa apreciază că reclamanţii au dovedit exis­tenţa convenţiei de împrumut pe care au încheiat-o cu pârâţii, precum şi clauzele acesteia relative la cuantumul sumei împrumutate şi obligaţia de restituire a acesteia. Drept urmare, susţinerile pârâtului, relative la cuantumul redus la 7. Deşi a susţinut că a fost în eroare când a semnat actul, pârâtul nu a formulat cerere reconvenţionala prin care să solicite desfiinţarea aces­tuia.

    Simpla sa apărare în acest sens nu a fost probată, câtă vreme mar­torul pe care l-a propus a declarat că actul i-a fost citit înainte de a-l semna. Oricum, în lipsa unei cereri reconvenţionale, o astfel de apă­rare nu produce consecinţe cu privire la valabilitatea înscrisului.

    Aspectele relative la suma care în realitate ar fi fost împrumutată şi la scopul pentru care actul s-a încheiat nu au relevanţă în cauză, în lipsa unei cereri reconvenţionale care să pună în discuţie valabilitatea acestuia sau, eventual, a unei cereri în constatarea simulaţiei actului public. Câtă vreme a fost probată existenţa convenţiei de împrumut şi clauzele acesteia, toate elementele invocate de pârât în apărare nu au relevanţă, singurul aspect important fiind plăţile efectuate de acesta.

    Astfel pârâtul a susţinut şi a probat că a restituit reclamanţilor suma de 9. Prima instanţă a reţinut în mod eronat că pârâtul ar fi restituit suma de 9. Considerentele primei instanţe sunt contradictorii.

    Astfel, deşi instanţa reţine că înscrisul invocat de reclamanţi nu are forţa probantă a unui înscris sub semnătură privată şi nu probează convenţia de împrumut încheiată de părţi, obligă totuşi pârâtul să plătească recla­manţilor parte din suma pretinsă de aceştia în temeiul respectivului înscris, şi anume suma de 5.

    Or, în aceste condiţii, instanţa nu este consecventă. Fie trebuia să coroboreze începutul de dovadă scrisă cu celelalte probe admi­nistrate şi să aprecieze ca fiind probată convenţia cu toate clauzele prevăzute în conţinutul său, fie să înlăture în întregime înscrisul şi să aprecieze că nu s-a probat raportul juridic dedus judecăţii de recla­manţi. Câtă vreme prima instanţă a obligat pârâtul la plata unei sume de bani cu titlu de împrumut nerestituit, a pornit de la premisa că între părţi s-a încheiat convenţia de împrumut, astfel că instanţa nu putea aprecia că suma împrumutată ar fi fost alta decât cea stipulată de părţi în contract, cu atât mai mult cu cât nici din celelalte probe nu a rezultat o altă sumă.

    Recunoaşterea făcută de pârât în sensul că suma împrumutată a fost de 7. Recunoaşterea pârâtului nu este una sinceră, câtă vreme chiar prima instanţă a reţinut că reclamanţii au achitat, cu titlu de rate, taxe şi impozite, suma totală de Ceea ce nu a înţeles prima instanţă este că reclamanţii au exprimat în moneda USD, raportat la cursul mediu de schimb al pieţei valutare din anul în care s-a efectuat plata, sumele achitate de aceştia în lei cu titlu de rate, impozite şi taxe aferente imobilului proprietatea pârâţilor conform chitanţelor depuse la dosarul de fond.

    Calculul s-a realizat în urma comunicării cursului mediu de schimb al pieţei valutare pentru. Potrivit precizării pretenţiilor la fond, valoarea în moneda ame­ricană a acestor sume este de 1. Drept urmare, reclamanţii au pretins, suma de Despre aceeaşi sumă mai mică, la care au adăugat şi dobândă suma totală solicitată au făcut vorbire recurenţii şi prin motivele de recurs, relativ la această împrejurare, instanţa urmând a face aplicarea principiului disponibilităţii.

    Dobânda de referinţă a B. Deşi prima instanţă reţine acest aspect, nu acordă dobândă legală motivat de faptul că reclamanţii au solicitat-o de la o dată anterioară introducerii cererii de chemare în judecată.

    Considerentele instanţei nu sunt întemeiate, deoarece, câtă vreme dobânzile au fost solicitate, fap­tul că reclamanţii au indicat o perioadă mai mare de acordare a aces­tora nu ar fi împiedicat instanţa să o restrângă la perioada prevăzută de lege.

    Având în vedere toate aceste considerente, tribunalul a apreciat că recursul reclamanţilor este întemeiat, fiind admis, potrivit art. Celelalte dispoziţii ale sentinţei civile relative la admiterea în parte a acţiunii introductive astfel cum a fost precizată de reclamanţi şi la respingerea celorlalte pretenţii ale reclamanţilor ca neîntemeiate, au fost menţinute. Astfel, pretenţiile relative la dobânda B.

    Faptul că recurenţii-reclamanţi au solicitat casarea sentinţei civile cu trimiterea cauzei spre rejudecare, iar instanţa de recurs a apreciat că nu sunt incidente în cauză motive de casare a hotărârii, ci doar de modificare a acesteia, nu poate conduce la respingerea recursului ca inadmisibil, astfel cum a susţinut intimatul-pârât prin întâmpinarea depusă.

    Aceasta deoarece sentinţa civilă este susceptibilă de a fi ata­cată cu recurs, faţă de dispoziţiile art C. Nume Email. Legislaţie rutieră. Legislaţia muncii. Legislaţie mediu. Legislaţie sănătate. Legislaţie construcţii.

    Scule împrumut si nerestituit contraventie

    Astfel, scopul achitării de către reclamanţi a dărilor aferente imo­bilului proprietatea pârâţilor l-a reprezentat dobândirea în viitor de către aceştia a dreptului de proprietate asupra imobilului, conform tes­tamentelor autentificate sub nr.

    Pârâtul A. Martora G. Recurenţii-reclamanţi nu au susţinut niciodată existenţa unui înscris originar, pierdut ori distrus, pe care înscrisul sub semnătură privată invocat în cauză sa îl fi recunoscut. Drept urmare, argumentele relative la înscrisurile recognitive, prezentate de prima instanţă, nu au relevanţă în cauză şi sunt de prisos, deoarece, înscrisul sub semnătură privată invocat de reclamanţi nu este un înscris recognitiv şi nici nu s-a susţinut acest lucru de către părţile litigiului.

    Câtă vreme pârâtul A. Sancţiunea nerespectării formalităţii cerute de art. Deşi prima instanţă a reţinut în mod corect aceste aspecte, iar nulitatea la care s-a referit în considerente viza înscrisul, iar nicidecum convenţia în sine astfel că nu se pune problema pronunţării plus petita, după cum au susţinut eronat recurenţii , a omis să dea eficienţă înscrisului, ca început de dovadă scrisă, prin coroborarea acestuia cu celelalte probe administrate în cauză.

    Prin răspunsurile la interogatoriu, pârâtul A. Instanţa apreciază că reclamanţii au dovedit exis­tenţa convenţiei de împrumut pe care au încheiat-o cu pârâţii, precum şi clauzele acesteia relative la cuantumul sumei împrumutate şi obligaţia de restituire a acesteia.

    Drept urmare, susţinerile pârâtului, relative la cuantumul redus la 7. Deşi a susţinut că a fost în eroare când a semnat actul, pârâtul nu a formulat cerere reconvenţionala prin care să solicite desfiinţarea aces­tuia. Simpla sa apărare în acest sens nu a fost probată, câtă vreme mar­torul pe care l-a propus a declarat că actul i-a fost citit înainte de a-l semna.

    Oricum, în lipsa unei cereri reconvenţionale, o astfel de apă­rare nu produce consecinţe cu privire la valabilitatea înscrisului. Aspectele relative la suma care în realitate ar fi fost împrumutată şi la scopul pentru care actul s-a încheiat nu au relevanţă în cauză, în lipsa unei cereri reconvenţionale care să pună în discuţie valabilitatea acestuia sau, eventual, a unei cereri în constatarea simulaţiei actului public.

    Câtă vreme a fost probată existenţa convenţiei de împrumut şi clauzele acesteia, toate elementele invocate de pârât în apărare nu au relevanţă, singurul aspect important fiind plăţile efectuate de acesta.

    Astfel pârâtul a susţinut şi a probat că a restituit reclamanţilor suma de 9. Prima instanţă a reţinut în mod eronat că pârâtul ar fi restituit suma de 9. Considerentele primei instanţe sunt contradictorii. Astfel, deşi instanţa reţine că înscrisul invocat de reclamanţi nu are forţa probantă a unui înscris sub semnătură privată şi nu probează convenţia de împrumut încheiată de părţi, obligă totuşi pârâtul să plătească recla­manţilor parte din suma pretinsă de aceştia în temeiul respectivului înscris, şi anume suma de 5.

    Or, în aceste condiţii, instanţa nu este consecventă. Fie trebuia să coroboreze începutul de dovadă scrisă cu celelalte probe admi­nistrate şi să aprecieze ca fiind probată convenţia cu toate clauzele prevăzute în conţinutul său, fie să înlăture în întregime înscrisul şi să aprecieze că nu s-a probat raportul juridic dedus judecăţii de recla­manţi.

    Câtă vreme prima instanţă a obligat pârâtul la plata unei sume de bani cu titlu de împrumut nerestituit, a pornit de la premisa că între părţi s-a încheiat convenţia de împrumut, astfel că instanţa nu putea aprecia că suma împrumutată ar fi fost alta decât cea stipulată de părţi în contract, cu atât mai mult cu cât nici din celelalte probe nu a rezultat o altă sumă.

    Recunoaşterea făcută de pârât în sensul că suma împrumutată a fost de 7. Recunoaşterea pârâtului nu este una sinceră, câtă vreme chiar prima instanţă a reţinut că reclamanţii au achitat, cu titlu de rate, taxe şi impozite, suma totală de Ceea ce nu a înţeles prima instanţă este că reclamanţii au exprimat în moneda USD, raportat la cursul mediu de schimb al pieţei valutare din anul în care s-a efectuat plata, sumele achitate de aceştia în lei cu titlu de rate, impozite şi taxe aferente imobilului proprietatea pârâţilor conform chitanţelor depuse la dosarul de fond.

    Calculul s-a realizat în urma comunicării cursului mediu de schimb al pieţei valutare pentru. Potrivit precizării pretenţiilor la fond, valoarea în moneda ame­ricană a acestor sume este de 1. Înscriere gratuită. Cele mai căutate profesii Avocați Contabili Executori judecătorești. Implică-te, ajută-i pe alții Vrei să afle și alții câte lucruri știi în domeniul tău de activitate? Răspunde la întrebări și fă-te cunoscut.

    Caută ex. Întreabă gratuit comunitatea avocatnet. Comunitatea ți-ar putea oferi soluţii la problemele tale juridice adăugând o întrebare. Conţinut întrebare. Întreabă comunitatea. Forum Discuţii juridice Drept penal - probleme serioase cu Ultimele discuții Întrebări fără răspuns Top răspunsuri apreciate Top discuții interesante Top membri implicați.

    Discuție deschisă în Drept penal - probleme serioase cu dreptul Imprumut nerestituit. Dica1 Utilizator , 1 Iunie Buna ziua, Am imprumutat o cunostiinta fost coleg de servici in urma cu aproximativ 2 luni de zile cu de ron spunandu-mi ca are nevoie pentru plata chiriei. Acesta mi-a spus ca imi da bani in termen de 1 saptamana, insa dupa 1 saptamana mi-a spus ca a ramas fara loc de munca. Am martori care pot atesta faptul ca i-am imprumutat banii, am de asemenea si o filmare de la locul de munca banii fiind imprumutati in receptia de la sediu unde este o camera si vroiam sa intreb daca as putea depune plangere pentru inselaciune dat fiind faptul ca imi ofera tot felul de scuze de 2 luni incoace si nu am vazut niciun cent inapoi.

    Răspunde Citează. Cel mai recent răspuns: ContSters , utilizator , 30 Iunie Vezi răspuns. In instanta civila trebuie sa va adresati. Nu este inselaciune. Banii au fost dati de buna voie, nu ati fost inselat: nu vi s-a promis un favor, un serviciu, un obiect, etc. Va pierdeti timpul degeaba pe la politie depunand o astfel de plangere impotriva lui, deoarece rezolvarea finala va fi o neincepere a urmaririi penale. Din probele administrate rezulta ca actul a fost intocmit ulterior achitarii sumelor cu titlu de rate, taxe si impozite, ca atare nu i se poate recunoaste caracterul de inscris recognitiv, nefiind intrunite conditiile prevazute de art.

    Aparenta unui act recognitiv a conventiei incheiate este determinata de mentiunea ca paratii sunt beneficiari ai imprumutului de 1. Pentru a putea constitui o proba, acest inscris de care se prevaleaza reclamantii trebuie sa cuprinda, pe langa obiectul datoriei, si titlul primordial, ceea ce nu s-a facut in cauza, ca atare el nu poate fi avut in vedere ca dovedind un imprumut al sumei de 1.

    Paratul a recunoscut la interogatoriu ca reclamantii au achitat ratele pentru locuinta cumparata in baza Legii nr. Recunoasterea facuta de parat reprezinta o marturisire judiciara menita sa produca consecinte juridice impotriva sa.

    Instanta a retinut ca reclamantii au achitat cu titlu de rate, taxe si impozite suma totala de In ceea ce priveste dobanda adaugata de reclamanti la aceasta suma, prima instanta a apreciat ca nu poate fi avuta in vedere deoarece nu a fost stipulata printr-o clauza expresa in contractul de imprumut.

    Dispozitiile O. In consecinta, instanta a apreciat ca pretentiile reclamantilor sunt intemeiate numai in parte, cu privire la suma de 5. Capatul de cerere privitor la obligarea paratului sa predea reclamantilor folosinta imobilului a fost apreciat nefondat intrucat in cauza nu s-a facut dovada existentei unui raport juridic translativ sau constitutiv al vreunui drept real de proprietate sau dezmembramant al dreptului de proprietate referitor la imobil.

    De asemenea, imobilul este supus interdictiei de instrainare pe o perioada de 10 ani, fiind cumparat de parati in conditiile prevederilor Legii nr. Impotriva acestei sentinte au declarat recurs reclamantii P. Partile au incheiat la data de Prin acelasi inscris, paratii au recunoscut ca reclamantul a achitat integral ratele, taxele si impozitele mentionate, aferente imobilului, in vederea achizitionarii acestuia de la parati si s-au angajat sa restituie suma de 1.

    Din probele administrate in cauza declaratiile martorilor P. Astfel, scopul achitarii de catre reclamanti a darilor aferente imobilului proprietatea paratilor l-a reprezentat dobandirea in viitor de catre acestia a dreptului de proprietate asupra imobilului, conform testamentelor autentificate sub nr.

    Paratul A. In consecinta, pentru a se asigura ca isi vor recupera sumele de bani achitate pentru imobilul paratilor, s-a incheiat intre parti actul sub semnatura privata intitulat contract de imprumut".

    Martora G. Recurentii reclamanti nu au sustinut niciodata existenta unui inscris originar, pierdut ori distrus, pe care inscrisul sub semnatura privata invocat in cauza sa il fi recunoscut.

    Drept urmare, argumentele relative la inscrisurile recognitive, prezentate de prima instanta, nu au relevanta in cauza si sunt de prisos deoarece, inscrisul sub semnatura privata invocat de reclamanti nu este un inscris recognitiv si nici nu s-a sustinut acest lucru de catre partile litigiului. Cata vreme paratul A. Sanctiunea nerespectarii formalitatii cerute de art.

    Desi prima instanta a retinut in mod corect aceste aspecte iar nulitatea la care s-a referit in considerente viza inscrisul iar nicidecum conventia in sine, astfel ca nu se pune problema pronuntarii plus petita, dupa cum au sustinut eronat recurentii , a omis sa dea eficienta inscrisului, ca inceput de dovada scrisa, prin coroborarea acestuia cu celelalte probe administrate in cauza.

    Prin raspunsurile la interogatoriu, paratul A. In consecinta, inscrisul reprezentand inceput de dovada scrisa se completeaza cu raspunsurile la interogatoriu ale partilor si cu declaratiile martorilor. Instanta apreciaza ca reclamantii au dovedit existenta conventiei de imprumut pe care au incheiat-o cu paratii, precum si clauzele acesteia relative la cuantumul sumei imprumutate si obligatia de restituire a acesteia.

    Drept urmare, sustinerile paratului relative la cuantumul redus la 7. Desi a sustinut ca a fost in eroare cand a semnat actul, paratul nu a formulat cerere reconventionala prin care sa solicite desfiintarea acestuia. Simpla sa aparare in acest sens nu a fost probata cata vreme martorul pe care l-a propus a declarat ca actul i-a fost citit inainte de a-l semna. Oricum, in lipsa unei cereri reconventionale, o astfel de aparare nu produce consecinte cu privire la valabilitatea inscrisului.

    pentru stabilirea si sanctionarea contraventiilor in domeniul muncii si ocrotirilor sociale

    Imprumut nerestituit. Tu și comunitatea Întrebările tale Discuții urmărite Forumuri urmărite Răspunde la întrebări Activitatea ta. Ultimele discuții Ultimele răspunsuri. Profilul meu Activează profilul tău de consultant. Este gratuit! Avocați Contabili Consultanți fiscali Executori judecătorești. Media Premium inactiv Nu ai acces premium. Pentru acces la toate articolele și facilitățile premium din site Activează acces premium De ce premium?

    Acces Gratuit Pe avocatnet. Acces Premium Doar abonații avocatnet. Forum Întrebări și răspunsuri Acum în comunitate mesaje publicate astăzi 19 utilizatori online 2 consultanți online. Pune o întrebare este gratuit! Tu și comunitatea Întrebările tale Forumuri urmărite Răspunde la întrebări Discuții urmărite Activitatea ta Noutăți Ultimele discuții Ultimele răspunsuri.

    Consultanți Vreau consultanță Pe avocatnet. Vezi consultanții înscriși. Vreau să ofer consultanță Pe avocatnet. Înscriere gratuită. Cele mai căutate profesii Avocați Contabili Executori judecătorești. Implică-te, ajută-i pe alții Vrei să afle și alții câte lucruri știi în domeniul tău de activitate? Răspunde la întrebări și fă-te cunoscut. Caută ex. Întreabă gratuit comunitatea avocatnet. Comunitatea ți-ar putea oferi soluţii la problemele tale juridice adăugând o întrebare.

    Sanctiunea nerespectarii formalitatii cerute de art. Desi prima instanta a retinut in mod corect aceste aspecte iar nulitatea la care s-a referit in considerente viza inscrisul iar nicidecum conventia in sine, astfel ca nu se pune problema pronuntarii plus petita, dupa cum au sustinut eronat recurentii , a omis sa dea eficienta inscrisului, ca inceput de dovada scrisa, prin coroborarea acestuia cu celelalte probe administrate in cauza.

    Prin raspunsurile la interogatoriu, paratul A. In consecinta, inscrisul reprezentand inceput de dovada scrisa se completeaza cu raspunsurile la interogatoriu ale partilor si cu declaratiile martorilor. Instanta apreciaza ca reclamantii au dovedit existenta conventiei de imprumut pe care au incheiat-o cu paratii, precum si clauzele acesteia relative la cuantumul sumei imprumutate si obligatia de restituire a acesteia.

    Drept urmare, sustinerile paratului relative la cuantumul redus la 7. Desi a sustinut ca a fost in eroare cand a semnat actul, paratul nu a formulat cerere reconventionala prin care sa solicite desfiintarea acestuia. Simpla sa aparare in acest sens nu a fost probata cata vreme martorul pe care l-a propus a declarat ca actul i-a fost citit inainte de a-l semna.

    Oricum, in lipsa unei cereri reconventionale, o astfel de aparare nu produce consecinte cu privire la valabilitatea inscrisului. Aspectele relative la suma care in realitate ar fi fost imprumutata si la scopul pentru care actul s-a incheiat, nu au relevanta in cauza in lipsa unei cereri reconventionale care sa puna in discutie valabilitatea acestuia sau eventual a unei cereri in constatarea simulatiei actului public.

    Cata vreme a fost probata existenta conventiei de imprumut si clauzele acesteia, toate elementele invocate de parat in aparare nu au relevanta, singurul aspect important fiind platile efectuate de acesta. Astfel paratul a sustinut si a probat ca a restituit reclamantilor suma de 9. Prima instanta a retinut in mod eronat ca paratul ar fi restituit suma de 9. Considerentele primei instante sunt contradictorii. Astfel, desi instanta retine ca inscrisul invocat de reclamanti nu are forta probanta a unui inscris sub semnatura privata si nu probeaza conventia de imprumut incheiata de parti, obliga totusi paratul sa plateasca reclamantilor parte din suma pretinsa de acestia in temeiul respectivului inscris si anume suma de 5.

    Or, in aceste conditii, instanta nu este consecventa. Fie trebuia sa coroboreze inceputul de dovada scrisa cu celelalte probe administrate si sa aprecieze ca fiind probata conventia cu toate clauzele prevazute in continutul sau, fie sa inlature in intregime inscrisul si sa aprecieze ca nu s-a probat raportul juridic dedus judecatii de reclamanti.

    Cata vreme prima instanta a obligat paratul la plata unei sume de bani cu titlu de imprumut nerestituit, a pornit de la premisa ca intre parti s-a incheiat conventia de imprumut, astfel ca instanta nu putea aprecia ca suma imprumutata ar fi fost alta decat cea stipulata de parti in contract, cu atit mai mult cu cat nici din celelalte probe nu a rezultat o alta suma.

    Recunoasterea facuta de parat in sensul ca suma imprumutata a fost de 7. Recunoasterea paratului nu este una sincera, cata vreme chiar prima instanta a retinut ca reclamantii au achitat cu titlu de rate, taxe si impozite suma totala de In plus daca intr-adevar paratul ar fi imprumutat numai suma de 7.

    Ceea ce nu a inteles prima instanta este ca reclamantii au exprimat in moneda USD raportat la cursul mediu de schimb al pietei valutare din anul in care s-a efectuat plata, sumele achitate de acestia in lei cu titlu de rate, impozite si taxe aferente imobilului proprietatea paratilor conform chitantelor depuse la filele nr. Calculul s-a realizat in urma comunicarii cursului mediu de schimb al pietei valutare pentru perioada in care reclamantii au efectuat platile, de catre B.

    Potrivit precizarii pretentiilor la fond, valoarea in moneda americana a acestor sume este de 1. Drept urmare reclamantii au pretins suma de Despre aceeasi suma mai mica la care au adaugat si dobanda suma totala solicitata prin precizarea de la fila nr. Dobanda de referinta a B. In consecinta, reclamantii sunt in drept doar la plata de catre parat a dobanzii legale, calculata de la data introducerii actiunii, potrivit art.

    Desi prima instanta retine acest aspect, nu acorda dobanda legala motivat de faptul ca reclamantii au solicitat-o de la o data anterioara introducerii cererii de chemare in judecata. Considerentele instantei nu sunt intemeiate deoarece, cata vreme dobanzile au fost solicitate, faptul ca reclamantii au indicat o perioada mai mare de acordare a acestora nu ar fi impiedicat instanta sa o restranga la perioada prevazuta de lege.

    Avand in vedere toate aceste considerente, tribunalul a apreciat ca recursul reclamantilor este intemeiat, fiind admis, potrivit art. Instanţa a reţinut că reclamanţii au achitat, cu titlu de rate, taxe şi impozite, suma totală de Dispoziţiile O. Capătul de cerere privitor la obligarea pârâtului să predea recla­manţilor folosinţa imobilului a fost apreciat nefondat, întrucât în cauză nu s-a făcut dovada existenţei unui raport juridic translativ sau consti­tutiv al vreunui drept real de proprietate sau dezmembrământ al drep­tului de proprietate referitor la imobil.

    De asemenea, imobilul este supus interdicţiei de înstrăinare pe o perioada de 10 ani, fiind cum­părat de pârâţi în condiţiile prevederilor Legii nr. Recursul este întemeiat. Prin acelaşi înscris, pârâţii au recunoscut că reclamantul a achitat integral ratele, taxele şi impozitele menţionate, aferente imobilului, în vederea achiziţionării acestuia de la pârâţi şi s-au angajat să restituie suma de 1.

    Din probele administrate în cauză declaraţiile martorilor P. Astfel, scopul achitării de către reclamanţi a dărilor aferente imo­bilului proprietatea pârâţilor l-a reprezentat dobândirea în viitor de către aceştia a dreptului de proprietate asupra imobilului, conform tes­tamentelor autentificate sub nr.

    Pârâtul A. Martora G. Recurenţii-reclamanţi nu au susţinut niciodată existenţa unui înscris originar, pierdut ori distrus, pe care înscrisul sub semnătură privată invocat în cauză sa îl fi recunoscut. Drept urmare, argumentele relative la înscrisurile recognitive, prezentate de prima instanţă, nu au relevanţă în cauză şi sunt de prisos, deoarece, înscrisul sub semnătură privată invocat de reclamanţi nu este un înscris recognitiv şi nici nu s-a susţinut acest lucru de către părţile litigiului.

    Câtă vreme pârâtul A. Sancţiunea nerespectării formalităţii cerute de art. Deşi prima instanţă a reţinut în mod corect aceste aspecte, iar nulitatea la care s-a referit în considerente viza înscrisul, iar nicidecum convenţia în sine astfel că nu se pune problema pronunţării plus petita, după cum au susţinut eronat recurenţii , a omis să dea eficienţă înscrisului, ca început de dovadă scrisă, prin coroborarea acestuia cu celelalte probe administrate în cauză.

    Prin răspunsurile la interogatoriu, pârâtul A. Instanţa apreciază că reclamanţii au dovedit exis­tenţa convenţiei de împrumut pe care au încheiat-o cu pârâţii, precum şi clauzele acesteia relative la cuantumul sumei împrumutate şi obligaţia de restituire a acesteia.

    Drept urmare, susţinerile pârâtului, relative la cuantumul redus la 7. Deşi a susţinut că a fost în eroare când a semnat actul, pârâtul nu a formulat cerere reconvenţionala prin care să solicite desfiinţarea aces­tuia. Simpla sa apărare în acest sens nu a fost probată, câtă vreme mar­torul pe care l-a propus a declarat că actul i-a fost citit înainte de a-l semna. Oricum, în lipsa unei cereri reconvenţionale, o astfel de apă­rare nu produce consecinţe cu privire la valabilitatea înscrisului.

    Aspectele relative la suma care în realitate ar fi fost împrumutată şi la scopul pentru care actul s-a încheiat nu au relevanţă în cauză, în lipsa unei cereri reconvenţionale care să pună în discuţie valabilitatea acestuia sau, eventual, a unei cereri în constatarea simulaţiei actului public. Câtă vreme a fost probată existenţa convenţiei de împrumut şi clauzele acesteia, toate elementele invocate de pârât în apărare nu au relevanţă, singurul aspect important fiind plăţile efectuate de acesta.

    Astfel pârâtul a susţinut şi a probat că a restituit reclamanţilor suma de 9. Prima instanţă a reţinut în mod eronat că pârâtul ar fi restituit suma de 9. Considerentele primei instanţe sunt contradictorii.

    Astfel, deşi instanţa reţine că înscrisul invocat de reclamanţi nu are forţa probantă a unui înscris sub semnătură privată şi nu probează convenţia de împrumut încheiată de părţi, obligă totuşi pârâtul să plătească recla­manţilor parte din suma pretinsă de aceştia în temeiul respectivului înscris, şi anume suma de 5. Or, în aceste condiţii, instanţa nu este consecventă.

    HOTARARE Nr. 2494 din 31 decembrie 1969

    Scule împrumut si nerestituit contraventie

    Prin sentinţa civilă nr. Restul pretenţiilor reclamanţilor au fost respinse, iar pârâtul a fost obligat să achite reclamanţilor suma de In final, reclamanţii au fost obligaţi în solidar să achite pârâtului suma de 1.

    Intre reclamanţi şi soţii A. Pârâţii s-au obligat să restituie banii în termen de 3 ani, în caz contrar urmând a ceda folosinţa imobilului dobândit în baza contrac­tului de vânzare-cumpărare nr. Din probele administrate rezultă că actul a fost întocmit ulterior achitării sumelor cu titlu de rate, taxe şi impozite, ca atare, nu i se poate recunoaşte caracterul de înscris recognitiv, nefiind întrunite con­diţiile prevăzute de art.

    Pentru a putea constitui o probă, acest înscris de care se prevalează reclamanţii trebuie să cuprindă, pe lângă obiectul datoriei, şi titlul primordial, ceea ce nu s-a făcut în cauză, ca atare, el nu poate fi avut în vedere ca dovedind un împrumut al sumei de 1. Pârâtul a recunoscut la interogatoriu că reclamanţii au achitat ratele pentru locuinţa cumpărată în baza Legii nr. Recunoaşterea făcută de pârât reprezintă o mărturisire judiciară menită să producă consecinţe juridice împotriva sa.

    Instanţa a reţinut că reclamanţii au achitat, cu titlu de rate, taxe şi impozite, suma totală de Dispoziţiile O. Capătul de cerere privitor la obligarea pârâtului să predea recla­manţilor folosinţa imobilului a fost apreciat nefondat, întrucât în cauză nu s-a făcut dovada existenţei unui raport juridic translativ sau consti­tutiv al vreunui drept real de proprietate sau dezmembrământ al drep­tului de proprietate referitor la imobil.

    De asemenea, imobilul este supus interdicţiei de înstrăinare pe o perioada de 10 ani, fiind cum­părat de pârâţi în condiţiile prevederilor Legii nr. Recursul este întemeiat. Prin acelaşi înscris, pârâţii au recunoscut că reclamantul a achitat integral ratele, taxele şi impozitele menţionate, aferente imobilului, în vederea achiziţionării acestuia de la pârâţi şi s-au angajat să restituie suma de 1. Din probele administrate în cauză declaraţiile martorilor P. Astfel, scopul achitării de către reclamanţi a dărilor aferente imo­bilului proprietatea pârâţilor l-a reprezentat dobândirea în viitor de către aceştia a dreptului de proprietate asupra imobilului, conform tes­tamentelor autentificate sub nr.

    Pârâtul A. Martora G. Recurenţii-reclamanţi nu au susţinut niciodată existenţa unui înscris originar, pierdut ori distrus, pe care înscrisul sub semnătură privată invocat în cauză sa îl fi recunoscut. Drept urmare, argumentele relative la înscrisurile recognitive, prezentate de prima instanţă, nu au relevanţă în cauză şi sunt de prisos, deoarece, înscrisul sub semnătură privată invocat de reclamanţi nu este un înscris recognitiv şi nici nu s-a susţinut acest lucru de către părţile litigiului.

    Câtă vreme pârâtul A. Sancţiunea nerespectării formalităţii cerute de art. Deşi prima instanţă a reţinut în mod corect aceste aspecte, iar nulitatea la care s-a referit în considerente viza înscrisul, iar nicidecum convenţia în sine astfel că nu se pune problema pronunţării plus petita, după cum au susţinut eronat recurenţii , a omis să dea eficienţă înscrisului, ca început de dovadă scrisă, prin coroborarea acestuia cu celelalte probe administrate în cauză.

    Prin răspunsurile la interogatoriu, pârâtul A. Instanţa apreciază că reclamanţii au dovedit exis­tenţa convenţiei de împrumut pe care au încheiat-o cu pârâţii, precum şi clauzele acesteia relative la cuantumul sumei împrumutate şi obligaţia de restituire a acesteia. Drept urmare, susţinerile pârâtului, relative la cuantumul redus la 7. Deşi a susţinut că a fost în eroare când a semnat actul, pârâtul nu a formulat cerere reconvenţionala prin care să solicite desfiinţarea aces­tuia.

    Simpla sa apărare în acest sens nu a fost probată, câtă vreme mar­torul pe care l-a propus a declarat că actul i-a fost citit înainte de a-l semna. Oricum, în lipsa unei cereri reconvenţionale, o astfel de apă­rare nu produce consecinţe cu privire la valabilitatea înscrisului. Aspectele relative la suma care în realitate ar fi fost împrumutată şi la scopul pentru care actul s-a încheiat nu au relevanţă în cauză, în lipsa unei cereri reconvenţionale care să pună în discuţie valabilitatea acestuia sau, eventual, a unei cereri în constatarea simulaţiei actului public.

    Câtă vreme a fost probată existenţa convenţiei de împrumut şi clauzele acesteia, toate elementele invocate de pârât în apărare nu au relevanţă, singurul aspect important fiind plăţile efectuate de acesta. Astfel pârâtul a susţinut şi a probat că a restituit reclamanţilor suma de 9. Prima instanţă a reţinut în mod eronat că pârâtul ar fi restituit suma de 9. Considerentele primei instanţe sunt contradictorii. Astfel, deşi instanţa reţine că înscrisul invocat de reclamanţi nu are forţa probantă a unui înscris sub semnătură privată şi nu probează convenţia de împrumut încheiată de părţi, obligă totuşi pârâtul să plătească recla­manţilor parte din suma pretinsă de aceştia în temeiul respectivului înscris, şi anume suma de 5.

    Or, în aceste condiţii, instanţa nu este consecventă. Fie trebuia să coroboreze începutul de dovadă scrisă cu celelalte probe admi­nistrate şi să aprecieze ca fiind probată convenţia cu toate clauzele prevăzute în conţinutul său, fie să înlăture în întregime înscrisul şi să aprecieze că nu s-a probat raportul juridic dedus judecăţii de recla­manţi.

    Câtă vreme prima instanţă a obligat pârâtul la plata unei sume de bani cu titlu de împrumut nerestituit, a pornit de la premisa că între părţi s-a încheiat convenţia de împrumut, astfel că instanţa nu putea aprecia că suma împrumutată ar fi fost alta decât cea stipulată de părţi în contract, cu atât mai mult cu cât nici din celelalte probe nu a rezultat o altă sumă.

    Recunoaşterea făcută de pârât în sensul că suma împrumutată a fost de 7. Recunoaşterea pârâtului nu este una sinceră, câtă vreme chiar prima instanţă a reţinut că reclamanţii au achitat, cu titlu de rate, taxe şi impozite, suma totală de Ceea ce nu a înţeles prima instanţă este că reclamanţii au exprimat în moneda USD, raportat la cursul mediu de schimb al pieţei valutare din anul în care s-a efectuat plata, sumele achitate de aceştia în lei cu titlu de rate, impozite şi taxe aferente imobilului proprietatea pârâţilor conform chitanţelor depuse la dosarul de fond.

    Desi a sustinut ca a fost in eroare cand a semnat actul, paratul nu a formulat cerere reconventionala prin care sa solicite desfiintarea acestuia.

    Simpla sa aparare in acest sens nu a fost probata cata vreme martorul pe care l-a propus a declarat ca actul i-a fost citit inainte de a-l semna. Oricum, in lipsa unei cereri reconventionale, o astfel de aparare nu produce consecinte cu privire la valabilitatea inscrisului. Aspectele relative la suma care in realitate ar fi fost imprumutata si la scopul pentru care actul s-a incheiat, nu au relevanta in cauza in lipsa unei cereri reconventionale care sa puna in discutie valabilitatea acestuia sau eventual a unei cereri in constatarea simulatiei actului public.

    Cata vreme a fost probata existenta conventiei de imprumut si clauzele acesteia, toate elementele invocate de parat in aparare nu au relevanta, singurul aspect important fiind platile efectuate de acesta. Astfel paratul a sustinut si a probat ca a restituit reclamantilor suma de 9.

    Prima instanta a retinut in mod eronat ca paratul ar fi restituit suma de 9. Considerentele primei instante sunt contradictorii. Astfel, desi instanta retine ca inscrisul invocat de reclamanti nu are forta probanta a unui inscris sub semnatura privata si nu probeaza conventia de imprumut incheiata de parti, obliga totusi paratul sa plateasca reclamantilor parte din suma pretinsa de acestia in temeiul respectivului inscris si anume suma de 5.

    Or, in aceste conditii, instanta nu este consecventa. Fie trebuia sa coroboreze inceputul de dovada scrisa cu celelalte probe administrate si sa aprecieze ca fiind probata conventia cu toate clauzele prevazute in continutul sau, fie sa inlature in intregime inscrisul si sa aprecieze ca nu s-a probat raportul juridic dedus judecatii de reclamanti.

    Cata vreme prima instanta a obligat paratul la plata unei sume de bani cu titlu de imprumut nerestituit, a pornit de la premisa ca intre parti s-a incheiat conventia de imprumut, astfel ca instanta nu putea aprecia ca suma imprumutata ar fi fost alta decat cea stipulata de parti in contract, cu atit mai mult cu cat nici din celelalte probe nu a rezultat o alta suma. Recunoasterea facuta de parat in sensul ca suma imprumutata a fost de 7. Recunoasterea paratului nu este una sincera, cata vreme chiar prima instanta a retinut ca reclamantii au achitat cu titlu de rate, taxe si impozite suma totala de In plus daca intr-adevar paratul ar fi imprumutat numai suma de 7.

    Ceea ce nu a inteles prima instanta este ca reclamantii au exprimat in moneda USD raportat la cursul mediu de schimb al pietei valutare din anul in care s-a efectuat plata, sumele achitate de acestia in lei cu titlu de rate, impozite si taxe aferente imobilului proprietatea paratilor conform chitantelor depuse la filele nr.

    Calculul s-a realizat in urma comunicarii cursului mediu de schimb al pietei valutare pentru perioada in care reclamantii au efectuat platile, de catre B.

    Potrivit precizarii pretentiilor la fond, valoarea in moneda americana a acestor sume este de 1. Drept urmare reclamantii au pretins suma de Despre aceeasi suma mai mica la care au adaugat si dobanda suma totala solicitata prin precizarea de la fila nr. Dobanda de referinta a B.

    In consecinta, reclamantii sunt in drept doar la plata de catre parat a dobanzii legale, calculata de la data introducerii actiunii, potrivit art. Desi prima instanta retine acest aspect, nu acorda dobanda legala motivat de faptul ca reclamantii au solicitat-o de la o data anterioara introducerii cererii de chemare in judecata.

    Considerentele instantei nu sunt intemeiate deoarece, cata vreme dobanzile au fost solicitate, faptul ca reclamantii au indicat o perioada mai mare de acordare a acestora nu ar fi impiedicat instanta sa o restranga la perioada prevazuta de lege.

    Avand in vedere toate aceste considerente, tribunalul a apreciat ca recursul reclamantilor este intemeiat, fiind admis, potrivit art. In continuare, paratul a fost obligat sa plateasca reclamantilor si dobanda legala potrivit O. Celelalte dispozitii ale sentintei civile relative la admiterea in parte a actiunii introductive astfel cum a fost precizata de reclamanti si la respingerea celorlalte pretentii ale reclamantilor ca neintemeiate, au fost mentinute.

    Astfel, pretentiile relative la dobanda B. Faptul ca recurentii reclamanti au solicitat casarea sentintei civile cu trimiterea cauzei spre rejudecare iar instanta de recurs a apreciat ca nu sunt incidente in cauza motive de casare a hotararii ci doar de modificare a acesteia, nu poate conduce la respingerea recursului ca inadmisibil, astfel cum a sustinut intimatul parat prin intampinarea depusa.

    In plus, recursul fiind declarat impotriva unei sentinte civile care nu poate fi atacata cu apel, nu este limitat la motivele de casare prevazute de art.

    Nume Email. Legislaţie rutieră. Legislaţia muncii. Legislaţie mediu. Legislaţie sănătate. Legislaţie construcţii. Legislaţie IT şi internet.

    Publicitate Cookies Colaboratori. Proba contractului de împrumut. Înscris recognitiv. Dobândă legală. Categorie: Jurisprudenţă şi speţe de drept civil III. Comentarii despre Proba contractului de împrumut. Nume Email Anunţă-mă dacă apar comentarii noi Comentează. Civilă Vechiul Cod de Proc. Penală Vechiul Cod de Proc. Cerere de chemare in judecata coparticipare procesuala obligatorie Recurs.

    ACT EMIS DE: CONSILIUL DE MINISTRI

    Descarcă voucherul. Vezi aici cum prelucrăm noi datele tale personale. Imprumut nerestituit. Tu și comunitatea Întrebările tale Discuții urmărite Forumuri urmărite Răspunde la întrebări Activitatea ta. Ultimele discuții Ultimele răspunsuri. Profilul meu Activează profilul tău de consultant. Este gratuit! Avocați Contabili Consultanți fiscali Executori judecătorești.

    Media Premium inactiv Nu ai acces premium. Pentru acces la toate articolele și facilitățile premium din site Activează acces premium De ce premium? Acces Gratuit Pe avocatnet. Acces Premium Doar abonații avocatnet. Forum Întrebări și răspunsuri Acum în comunitate mesaje publicate astăzi 19 utilizatori online 2 consultanți online. Pune o întrebare este gratuit! Tu și comunitatea Întrebările tale Forumuri urmărite Răspunde la întrebări Discuții urmărite Activitatea ta Noutăți Ultimele discuții Ultimele răspunsuri.

    Consultanți Vreau consultanță Pe avocatnet. Vezi consultanții înscriși. Vreau să ofer consultanță Pe avocatnet. Înscriere gratuită. Cele mai căutate profesii Avocați Contabili Executori judecătorești.

    Implică-te, ajută-i pe alții Vrei să afle și alții câte lucruri știi în domeniul tău de activitate? Răspunde la întrebări și fă-te cunoscut. Caută ex. Întreabă gratuit comunitatea avocatnet. Comunitatea ți-ar putea oferi soluţii la problemele tale juridice adăugând o întrebare.

    Conţinut întrebare. Întreabă comunitatea. Forum Discuţii juridice Drept penal - probleme serioase cu Ultimele discuții Întrebări fără răspuns Top răspunsuri apreciate Top discuții interesante Top membri implicați. Discuție deschisă în Drept penal - probleme serioase cu dreptul Imprumut nerestituit. Dica1 Utilizator , 1 Iunie Buna ziua, Am imprumutat o cunostiinta fost coleg de servici in urma cu aproximativ 2 luni de zile cu de ron spunandu-mi ca are nevoie pentru plata chiriei.

    Acesta mi-a spus ca imi da bani in termen de 1 saptamana, insa dupa 1 saptamana mi-a spus ca a ramas fara loc de munca.

    Am martori care pot atesta faptul ca i-am imprumutat banii, am de asemenea si o filmare de la locul de munca banii fiind imprumutati in receptia de la sediu unde este o camera si vroiam sa intreb daca as putea depune plangere pentru inselaciune dat fiind faptul ca imi ofera tot felul de scuze de 2 luni incoace si nu am vazut niciun cent inapoi.

    Avocați Contabili Consultanți fiscali Executori judecătorești. Media Premium inactiv Nu ai acces premium. Pentru acces la toate articolele și facilitățile premium din site Activează acces premium De ce premium? Acces Gratuit Pe avocatnet. Acces Premium Doar abonații avocatnet. Forum Întrebări și răspunsuri Acum în comunitate mesaje publicate astăzi 19 utilizatori online 2 consultanți online.

    Pune o întrebare este gratuit! Tu și comunitatea Întrebările tale Forumuri urmărite Răspunde la întrebări Discuții urmărite Activitatea ta Noutăți Ultimele discuții Ultimele răspunsuri.

    Consultanți Vreau consultanță Pe avocatnet. Vezi consultanții înscriși. Vreau să ofer consultanță Pe avocatnet. Înscriere gratuită. Cele mai căutate profesii Avocați Contabili Executori judecătorești. Implică-te, ajută-i pe alții Vrei să afle și alții câte lucruri știi în domeniul tău de activitate? Răspunde la întrebări și fă-te cunoscut. Caută ex. Întreabă gratuit comunitatea avocatnet. Comunitatea ți-ar putea oferi soluţii la problemele tale juridice adăugând o întrebare.

    Conţinut întrebare. Întreabă comunitatea. Ultimele discuții Întrebări fără răspuns Top răspunsuri apreciate Top discuții interesante Top membri implicați. In urma cu trei ani , am imprumutat unui amic euro "pentru cateva zile "a zis el. Tranzactia s-a facut prin virament bancar. Dupa sapte luni am reusit sa recuperez de euro si sa obtin un contract de imprumut prin notariat.

    Cu toate ca a trecut si termenul din contract de 2 ani nu am reusit sa recupez nimic. Intre timp cu actul notarial,am fost la un executor judecatoresc,care mai mult m-a taxat decat mi-a recuperat,aproximativ de euro,executatul solicitand termen de gratie de 2 luni pentru restituirea imprumutului, timp in care acesta a instrainat toate bunurile ce le avea in proprietate.

    #36 😎 Ai luat bani din Bănci si nu ai mai plătit inapoi bani ? Asa scapi de ele.Băncile Germane

    Forum Întrebări și răspunsuri Acum în comunitate mesaje publicate astăzi 19 utilizatori online 2 consultanți online. Pune o întrebare este gratuit! Tu și comunitatea Întrebările tale Forumuri urmărite Răspunde la întrebări Discuții urmărite Activitatea ta Noutăți Ultimele discuții Ultimele răspunsuri.

    Consultanți Vreau consultanță Pe avocatnet. Vezi consultanții înscriși. Vreau să ofer consultanță Pe avocatnet.

    Înscriere gratuită. Cele mai căutate profesii Avocați Contabili Executori judecătorești. Implică-te, ajută-i pe alții Vrei să afle și alții câte lucruri știi în domeniul tău de activitate? Răspunde la întrebări și fă-te cunoscut. Caută ex. Întreabă gratuit comunitatea avocatnet. Comunitatea ți-ar putea oferi soluţii la problemele tale juridice adăugând o întrebare. Conţinut întrebare. Întreabă comunitatea. Ultimele discuții Întrebări fără răspuns Top răspunsuri apreciate Top discuții interesante Top membri implicați.

    In urma cu trei ani , am imprumutat unui amic euro "pentru cateva zile "a zis el. Tu și comunitatea Întrebările tale Discuții urmărite Forumuri urmărite Răspunde la întrebări Activitatea ta. Ultimele discuții Ultimele răspunsuri. Profilul meu Activează profilul tău de consultant. Este gratuit! Avocați Contabili Consultanți fiscali Executori judecătorești. Media Premium inactiv Nu ai acces premium. Pentru acces la toate articolele și facilitățile premium din site Activează acces premium De ce premium?

    Acces Gratuit Pe avocatnet. Acces Premium Doar abonații avocatnet. Forum Întrebări și răspunsuri Acum în comunitate mesaje publicate astăzi 19 utilizatori online 2 consultanți online. Pune o întrebare este gratuit! Tu și comunitatea Întrebările tale Forumuri urmărite Răspunde la întrebări Discuții urmărite Activitatea ta Noutăți Ultimele discuții Ultimele răspunsuri. Consultanți Vreau consultanță Pe avocatnet. Vezi consultanții înscriși. Vreau să ofer consultanță Pe avocatnet. Înscriere gratuită.

    Cele mai căutate profesii Avocați Contabili Executori judecătorești. Implică-te, ajută-i pe alții Vrei să afle și alții câte lucruri știi în domeniul tău de activitate?

    Răspunde la întrebări și fă-te cunoscut. Caută ex. Întreabă gratuit comunitatea avocatnet. Comunitatea ți-ar putea oferi soluţii la problemele tale juridice adăugând o întrebare.

    Conţinut întrebare. Drept urmare, argumentele relative la înscrisurile recognitive, prezentate de prima instanţă, nu au relevanţă în cauză şi sunt de prisos, deoarece, înscrisul sub semnătură privată invocat de reclamanţi nu este un înscris recognitiv şi nici nu s-a susţinut acest lucru de către părţile litigiului. Câtă vreme pârâtul A. Sancţiunea nerespectării formalităţii cerute de art. Deşi prima instanţă a reţinut în mod corect aceste aspecte, iar nulitatea la care s-a referit în considerente viza înscrisul, iar nicidecum convenţia în sine astfel că nu se pune problema pronunţării plus petita, după cum au susţinut eronat recurenţii , a omis să dea eficienţă înscrisului, ca început de dovadă scrisă, prin coroborarea acestuia cu celelalte probe administrate în cauză.

    Prin răspunsurile la interogatoriu, pârâtul A. Instanţa apreciază că reclamanţii au dovedit exis­tenţa convenţiei de împrumut pe care au încheiat-o cu pârâţii, precum şi clauzele acesteia relative la cuantumul sumei împrumutate şi obligaţia de restituire a acesteia.

    Drept urmare, susţinerile pârâtului, relative la cuantumul redus la 7. Deşi a susţinut că a fost în eroare când a semnat actul, pârâtul nu a formulat cerere reconvenţionala prin care să solicite desfiinţarea aces­tuia. Simpla sa apărare în acest sens nu a fost probată, câtă vreme mar­torul pe care l-a propus a declarat că actul i-a fost citit înainte de a-l semna.

    Oricum, în lipsa unei cereri reconvenţionale, o astfel de apă­rare nu produce consecinţe cu privire la valabilitatea înscrisului. Aspectele relative la suma care în realitate ar fi fost împrumutată şi la scopul pentru care actul s-a încheiat nu au relevanţă în cauză, în lipsa unei cereri reconvenţionale care să pună în discuţie valabilitatea acestuia sau, eventual, a unei cereri în constatarea simulaţiei actului public. Câtă vreme a fost probată existenţa convenţiei de împrumut şi clauzele acesteia, toate elementele invocate de pârât în apărare nu au relevanţă, singurul aspect important fiind plăţile efectuate de acesta.

    Astfel pârâtul a susţinut şi a probat că a restituit reclamanţilor suma de 9. Prima instanţă a reţinut în mod eronat că pârâtul ar fi restituit suma de 9. Considerentele primei instanţe sunt contradictorii. Astfel, deşi instanţa reţine că înscrisul invocat de reclamanţi nu are forţa probantă a unui înscris sub semnătură privată şi nu probează convenţia de împrumut încheiată de părţi, obligă totuşi pârâtul să plătească recla­manţilor parte din suma pretinsă de aceştia în temeiul respectivului înscris, şi anume suma de 5.

    Or, în aceste condiţii, instanţa nu este consecventă. Fie trebuia să coroboreze începutul de dovadă scrisă cu celelalte probe admi­nistrate şi să aprecieze ca fiind probată convenţia cu toate clauzele prevăzute în conţinutul său, fie să înlăture în întregime înscrisul şi să aprecieze că nu s-a probat raportul juridic dedus judecăţii de recla­manţi.

    Câtă vreme prima instanţă a obligat pârâtul la plata unei sume de bani cu titlu de împrumut nerestituit, a pornit de la premisa că între părţi s-a încheiat convenţia de împrumut, astfel că instanţa nu putea aprecia că suma împrumutată ar fi fost alta decât cea stipulată de părţi în contract, cu atât mai mult cu cât nici din celelalte probe nu a rezultat o altă sumă. Recunoaşterea făcută de pârât în sensul că suma împrumutată a fost de 7. Recunoaşterea pârâtului nu este una sinceră, câtă vreme chiar prima instanţă a reţinut că reclamanţii au achitat, cu titlu de rate, taxe şi impozite, suma totală de Ceea ce nu a înţeles prima instanţă este că reclamanţii au exprimat în moneda USD, raportat la cursul mediu de schimb al pieţei valutare din anul în care s-a efectuat plata, sumele achitate de aceştia în lei cu titlu de rate, impozite şi taxe aferente imobilului proprietatea pârâţilor conform chitanţelor depuse la dosarul de fond.

    Calculul s-a realizat în urma comunicării cursului mediu de schimb al pieţei valutare pentru. Potrivit precizării pretenţiilor la fond, valoarea în moneda ame­ricană a acestor sume este de 1. Drept urmare, reclamanţii au pretins, suma de Despre aceeaşi sumă mai mică, la care au adăugat şi dobândă suma totală solicitată au făcut vorbire recurenţii şi prin motivele de recurs, relativ la această împrejurare, instanţa urmând a face aplicarea principiului disponibilităţii.

    Dobânda de referinţă a B. Deşi prima instanţă reţine acest aspect, nu acordă dobândă legală motivat de faptul că reclamanţii au solicitat-o de la o dată anterioară introducerii cererii de chemare în judecată.

    Leave a Reply

    Your email address will not be published. Required fields are marked *